24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Judecătorul Horațius Dumbravă, membru CSM, îi cere președintelui ales Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, reluarea cererilor respinse de ridicare a imunității în cazul unor parlamentari și foști miniștri, denunțarea pactului de coabitare încheiat între șeful statului și premier, dar și scoaterea factorului politic din numirile șefilor din justiție. Judecătorul subliniază că în ultimele zile se observă un rol constructiv, fără precedent, al Parlamentului, în a nu obstrucționa justiția în a-și face datoria constituțională, fiind votate toate cererile de ridicare a imunității a unor parlamentari. „E un lucru îmbucurător și dătător de speranță că puterile statului își dau seama de separația necesară a funcțiilor pentru prezervarea statului de drept. (…) Există cereri de ridicare a imunității unor parlamentari respinse fără o justificare de către Parlament, și mă refer la domnii senatori și deputați, printre alții: Varujan Vosganian, Daniel Chițoiu, Laszlo Borbely, Vlad Cosma, Ion Stan. Trebuie reluată procedura în cazul acestor parlamentari, iar Plenul Parlamentului să dea liber justiției în a verifica acuzațiile aduse de procurori. De asemenea, este nevoie, până la modificarea Constituției României, de o nouă lege privind ridicarea imunității prin care să se prevadă în mod clar ridicarea barierelor nejustificate în îndeplinirea actului de justiție”, susține în document membrul CSM. În scrisoare, Dumbravă amintește că șeful statului, potrivit atribuțiilor constituționale, este președintele CSM la lucrările la care participă, ceea ce îi conferă o obligație de a se implica în asigurarea și garantarea independența justiției, este mediator între puterile statului, precum și între stat și societate. „România are de realizat două obiective majore pentru a-și asuma fără complexe statutul de membru deplin al Uniunii Europene: îndeplinirea condiționalităților din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și intrarea în spațiul Schengen. Aceste obiective majore nu pot fi realizate fără o justiție independentă, care să nu fie supusă presiunilor politice sau de altă natură, și eficientă”, spune el. Membrul CSM îi propune câteva priorități, fără de care dezideratele amintite nu pot fi îndeplinite, unul fiind constatarea că este caduc pactul de coabitare (numit ‘Acordul de colaborare instituțională’) încheiat de Traian Băsescu și Victor Ponta. „Nu pot fi făcute înțelegeri politice pe seama funcționării justiției, în condițiile în care Constituția și legile organice sunt cele care jalonează activitatea și funcționarea justiției. (…) Vă rog ca în primele zile de preluare a mandatului să denunțați acest pact ca fiind unul ce contravine ordinii statului de drept și Constituției României. Este necesar, pentru o reală independență a justiției din România, ca orice troc politic privind numirile în funcțiile de conducere ale celor mai importante instituții judiciare să nu mai fie posibil”, se spune în document. Membrul CSM cere scoaterea factorului politic — ministrul Justiției și președintele României — din ecuația numirii în funcții de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție. O altă solicitare adresată lui Iohannis se referă la verificarea, în calitate de șef al CSAT, a respectării interdicției judecătorilor și procurorilor de a nu fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații, nominal, pentru fiecare magistrat în parte. Un alt aspect invocat de Horațius Dumbravă este faptul că deși s-au făcut pași importanți în noile coduri de reglementare a confiscării provizorii și definitive, prin hotărâre judecătorească, a bunurilor și sumelor de bani suport și rezultat al infracțiunilor, o mare problemă rămâne urmărirea propriu — zisă și, evident, rezultatul final — intrarea în visteria statului a acestora. „Este nevoie de un efort legislativ, dar și administrativ coerent la nivelul tuturor autorităților publice pentru a găsi soluțiile legislative și practice de trecere în proprietatea statului a acestor bunuri și sume de bani”, mai spune magistratul, care adaugă și că este necesară o finanțare corespunzătoare a justiției române.
