Fondul Monetar Internațional face tot posibilul să ajungă la un acord privind Grecia, dar nu-și poate compromite principiile și aranja o afacere drăguță pentru statul elen, a afirmat, luni, directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-un interviu acordat Reuters.

Totuși, scăderea datoriei Greciei ar putea avea loc fără reducerea valorii împrumuturilor acordate de creditorii internaționali, a explicat șeful FMI.

Grecia, FMI și creditorii oficiali europeni sunt blocați în procedura de revizuire a performanțelor realizate de Atena în cadrul programului de asistență financiară și trebuie să ajungă la un acord pentru a permite deblocarea noilor tranșe necesare pentru ca statul elen să nu intre în faliment.

Cele trei părți se confruntă cu dezacorduri semnificative privind reformele pe care trebuie să le realizeze Grecia și țintele sale fiscale. Fondul Monetar Internațional, un creditor important în precedentele acorduri de susținere a Greciei, a condiționat participarea sa la noul acord de asistență de o reducere semnificativă a datoriei Greciei din partea zonei euro.

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euro și Dialog Social, Valdis Dombrovskis, a făcut un apel sâmbătă pentru un acord rapid privind programul de ajutor pentru Grecia și reformele din această țară. Tot sâmbătă, premierul grec Alexis Tsipras a cerut Fondului Monetar Internațional și ministrului de Finanțe al Germaniei, Wolfgang Schauble, „să nu se mai joace cu focul”, imputându-le abordările asupra blocajului actual în negocierile dintre Grecia și creditorii săi.

În interviul acordat Reuters, Lagarde a răspuns criticilor afirmând că FMI încearcă, în mod activ, să rezolve disputele, dar are spațiu limitat de manevră.

„Am fost solicitați să ajutăm, dar nu putem face asta decât în condițiile nepărtinitoare. Cu alte cuvinte, nu putem aranja o afacere drăguță pentru o țară anume, pentru că este vorba de acea țară”, a afirmat oficialul FMI, adăugând: „Trebuie să aplicăm principiile pe care le aplicăm tuturor statelor, deoarece noi acordăm cu împrumut banii comunității internaționale”.

FMI cere Greciei să adopte reforme privind sistemele de pensie și impozitul pe venit, pentru a evita deficitele. De asemenea, FMI a sugerat că creditorii oficiali ar putea fi nevoiți să efectueze o reducere a valorii nominale a datoriei Greciei (haircut), o idee care nu este pe placul autorităților europene, în special a celor de la Berlin.

Încă este posibil ca datoria Greciei să devină sustenabilă fără o reducere a valorii nominale, a declarat Lagarde, deși nu a dat detalii privind această strategie.

„Europenii au extins facilitățile pe termen lung la rate scăzute ale dobânzilor. Ei au propus recent unele măsuri pentru a scădea și mai mult povara datoriei. Încă mai sunt multe de făcut și credem că astfel de măsuri pot fi realizate printr-un mecanism care să nu necesite o reducere a valorii nominale a datoriei Greciei, cu condiția ca Atena să implementeze reformele pe care tocmai le-am menționat”, a afirmat directorul general al FMI

Șeful miniștrilor de Finanțe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, a declarat săptămâna trecută că orice nouă reducere a datoriei Greciei va fi posibilă abia în 2018, după expirarea actualului acord de asistență financiară.

Anterior, Fondul Monetar Internațional a anunțat că ia în considerare acordarea unui nou împrumut Greciei, care să se adauge celor 86 miliarde de euro acordate de țările din zona euro, însă numai dacă planurile de reducere a datoriei Greciei sunt credibile. FMI vrea ca ținta de surplus bugetar primar impusă Greciei să fie redusă la 1,5% din PIB, de la 3,5% din PIB în prezent. În schimb, creditorii europeni ai Greciei, în frunte cu Germania, insistă că Grecia poate atinge un surplus bugetar mai mare, iar în cazul unei noi reduceri a datoriei Greciei cred că aceasta poate viza doar reducerea dobânzilor și prelungirea maturității împrumuturilor, dar nu va cuprinde și o reducere a principalului.