Principala cauză a arteritei este ateroscleroza

Numărul persoanelor care suferă de arterită, boală vasculară datorată restrângerii şi chiar blocării circulaţiei sângelui în picioare, a crescut cu un sfert în ultimii zece ani, arată un studiu .De la 164 de milioane de persoane în 2000, cifra bolnavilor a ajuns în 2010 la 202 milioane. Majoritatea persoanelor afectate de arterită, numită şi arterită obliterantă a membrelor inferioare, trăiesc în ţări în curs de dezvoltare.
Potrivit estimărilor, peste 140 milioane de persoane trăiesc în ţări unde populaţia are venituri scăzute şi medii – Asia de Sud-Est (aproape 55 milioane) şi Pacificul Occidental, cu China şi Japonia (aproape 46 milioane). Prelungirea speranţei de viaţă, dar şi schimbările din modul de trai – sedentarismul – par a explica creşterea numărului de bolnavi de arterită, boală de care suferă mai ales oamenii în vârstă. Alţi factori de risc sunt fumatul, diabetul, hipertensiunea sau excesul de colesterol. Cea mai gravă formă a bolii implică un risc serios de amputare a membrelor. ‘Această boală vasculară periferică a devenit o problemă mondială a secolului al XXI-lea şi nu poate fi considerată o boală a ţărilor bogate’, arată profesorul Gerry Fowkes de la Universitatea din Edinburgh (Marea Britanie), şeful studiului. Potrivit lui, ‘această creştere spectaculoasă reprezintă deja o provocare majoră de sănătate publică din cauza pierderii mobilităţii, a reducerii calităţii vieţii şi a riscului crescut de atac cardiac şi cerebral (AVC)’ la persoanele afectate. Pentru combaterea acestor tendinţe este necesar să se treacă urgent la acţiune – prevenire şi tratament -, subliniază autorii studiul.

Boala evoluează lent, insidios, fără ca pacientul să fie conştient de apariţia ei in fazele incipiente

Arterita, denumită de medici arteriopatia obliterantă cronică, este o boală a arterelor care constă în reducerea progresivă a diametrului interior al acestora. Consecinţa: scăderea fluxului de sânge către ţesuturi. Principala cauză a arteritei este ateroscleroza. Aceasta înseamnă depunerea de grăsimi în interiorul arterelor. De obicei, boala evoluează lent, insidios, fără ca pacientul să fie conştient de apariţia ei în fazele incipiente. Primele manifestări ale bolii sunt durerile musculare apărute la efort la nivelul labei piciorului şi al gambei. Cel mai frecvent, durerea se localizează la nivelul moletului (partea musculară a gambei). Durerea este agravată de efort şi se calmează în repaus. Specificul acestei dureri este că apare în timpul mersului după aceeaşi distanţă parcursă, dispare rapid în repaus şi reapare la efort. Acest fenomen poartă denumirea medicală de claudicaţie intermitentă. Frecvent pacientul descrie durerea din arteriopatia obliterantă ca pe o crampă musculară, însoţită de întărirea muşchilor. De reţinut că atunci când durerea este mai puternică în repaus decât la efort este puţin probabil că motivul acesteia să fie arterita. Agravarea bolii se traduce prin scăderea în timp a distanţei pe care pacientul o poate parcurge până la apariţia durerii, ajungându-se în final la durere şi în repaus. Aceasta este prezentă de obicei la nivelul labei piciorului şi al degetelor. În această fază a arteritei, pacientul se simte mai bine dacă stă cu piciorul atârnat la marginea patului. Tot în această etapă apar de obicei modificări ale aspectului piciorului: pielea se subţiază, reducerea pilozităţii, îngroşarea unghiilor, însoţite de învineţirea pielii şi scăderea temperaturii locale. Pacientul poate acuza, în afară de durere, amorţeli, senzaţie de arsură, furnicături, senzaţie de răceală la nivelul piciorului. După apariţia durerii la repaus, arterita evoluează către apariţia leziunilor ischemice (înfundarea arterei) şi a necrozelor pe suprafeţe din ce în ce mai mari, până la compromiterea definitivă a membrului afectat. Problema este că majoritatea pacienţilor se prezintă la medic în acest stadiu al bolii, când nu se mai poate face altceva decât amputarea unui segment al membrului afectat.

Afectează mai mulţi bărbaţi decât femei

O întrebare frecventă a pacientului este: „Care este cauza?”. Răspunsul este de cele mai multe ori greu de dat. Sunt cunoscuţi mai mulţi factori de risc care duc la apariţia bolii: fumatul, vârsta, dislipidemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea. Medicii nu pot identifica însă cu certitudine pe unul sau pe altul ca fiind responsabil de apariţia arteritei. Un lucru este sigur asupra unui factor de risc ce nu poate fi controlat: arterita afectează mai mulţi bărbaţi decât femei. Medicii atrag atenţia pacienţilor că este important să facă tot posibilul pentru a elimina acei factori de risc pe care îi pot controla. Astfel, este necesar ca pacientul să renunţe la fumat, un mare duşman al arterelor. În ceea ce priveşte dieta pacientului cu arterită, aceasta va fi săracă în grăsimi, fără exces de sare. O altă regulă de care trebuie să ţină seama este evitarea sedentarismului. De obicei, arterita este asociată cu hipertensiune arterială şi diabet zaharat, motiv pentru care este esenţial ca pacientul să respecte tratamentul acestor boli. Şi nu în ultimul rând trebuie să menţină o igienă riguroasă a piciorului afectat şi să evite frigul şi umezeala. Orice pas greşit reprezintă o bătălie pierdută cu boala. Pacientul trebuie să conştientizeze că respectă aceste reguli spre binele lui, şi nu de dragul medicului.

Primul lucru pe care îl poate face pacientul ce acuză dureri în timpul mersului este să se prezinte la medicul de familie cât mai rapid după apariţia simptomelor. El trebuie să evite tratamentul empiric al durerilor apărute la nivelul membrului inferior. Durerea poate fi cauzată şi de afecţiuni articulare, lombosciatică, afecţiuni musculare. Însă numai medicului îi revine sarcina să identifice corect cauzele durerilor. În cazul menţinerii suspiciunii de arteriopatie obliterantă, susţinută prin absenţa pulsului la nivelul arterelor periferice, medicul de familie va îndruma pacientul către medicul specialist de chirurgie vasculară. Acesta poate recomanda investigaţii amănunţite: ecografie Doppler vascular, arteriografie etc., care să ducă la stabilirea atitudinii terapeutice corecte.

În fazele incipiente ale arteritei este indicat tratamentul balnear

În fazele incipiente ale arteritei este indicat tratamentul balnear, cu proceduri vasodilatatorii periferice (mofete). Tratamentul medicamentos este complex şi cuprinde mai multe clase de medicamente, conform recomandărilor medicului. În unele cazuri se pot efectua angioplastii. Sunt intervenţii nechirurgicale prin care se dilată arterele cu sau fără implantare de stent. Se poate efectua şi tratament chirurgical clasic fie păstrându-se artera pacientului, fie înlocuind-o cu o proteză sintetică sau cu o venă prelevată de la pacient (by-pass). Când sunt epuizate celelalte procedee terapeutice se recurge la cel mai dramatic tratament chirurgical: amputaţia.