Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor a declarat că că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.
Liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal ((Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, a declarat jurnaliştilor prezenţi la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând.”Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice şi de iniţiativele civice, are obligaţia să încerce să dea glas acestei cerinţe în faţa forurilor internationale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a susţinut Vona Gabor.Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik a spus că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie.”Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.
Mircea Duşa: Declaraţiile extremiste ale liderului Jobbik trebuie respinse cu fermitate
Vicepreşedintele PSD Mircea Duşa declară că „mesajele extremiste ale liderului Jobbik nu au nicio legătură cu valorile şi principiile europene” şi trebuie „respinse cu fermitate”.„Declaraţiile extremiste ale liderului Jobbik trebuie respinse cu fermitate. Ele nu au nicio legătură cu valorile şi principiile europene şi sunt lipsite de orice relevanţă în Europa secolului XXI”, spune Duşa, potrivit unui comunicat transmis duminică de PSD.El adaugă în declaraţia de presă că „astfel de mesaje nu pot fi acceptate, dar nici nu pot fi tratate cu seriozitate deoarece nu au nicio legătură cu lumea în care trăim”, menţionând că România este „un exemplu pentru ţările din Europa centrală şi de est” în privinţa drepturilor acordate minorităţilor.„Sunt convins că etnicii maghiari din România dezavuează un astfel de discurs dominat de ură, de intoleranţă şi generator de conflicte. Nimeni nu va avea de câştigat de pe urma unei deteriorări a relaţiei romano-ungare”, mai spune Duşa.
PC cere ca liderul Jobbik să fie declarat persona non grata în România
Partidul Conservator condamnă printr-un comunicat de presă declaraţiile liderului Jobbik, Vona Gabor, de la tabara EMI din Harghita, prin care acesta susținea că formațiunea pe care o conduce este gata de „un conflict cu România”. Mai mult, un deputat PC a declarat că Vona Gabor ar trebui declarat persona non grata în urma afirmațiilor pe care le-a făcut. „Dacă declaraţiile lui Vona Gabor sunt reale, atunci el ar trebui declarat personă non grata de către Ministerul de Externe. Vorbim de o incitare la conflict care se face pe teritoriul României şi de o declaraţie explicită care vizează modificarea graniţelor. Înţeleg că acest personaj exotic ar veni în România numai însoţit de o gardă paramilitară şi mă gândesc că statul român ar putea să reducă costurile acestui grup prea viril interzicându-i accesul în ţară”, a afirmat deputatul conservator Ovidiu Raețchi.. „Dacă Ministerul de Externe a reacţionat atât de rapid şi de accentuat în ceea ce priveşte deplasarea lui Remus Cernea în Taiwan, mi se pare firesc să avem o reacţie similară şi pentru o instigare la conflict interetnic”, a adăugat Raeţchi.
MAE aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik
MAE a transmis, duminică, printr-un comunicat, că aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute sâmbătă la Joseni.”Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996″, menţionează sursa citată.În ceea ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că „este extrem de gravă”. „Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general”, se arată în comunicat. Ministerul Afacerilor Externe mai precizează, într-un comunicat transmis duminică , că declararea persona non grata a unui cetăţean străin este aplicabilă, conform Convenţiei ONU de la Viena, doar persoanelor având statut diplomatic.”Declararea în calitate de persona non grata a unui cetăţean străin este aplicabilă, conform Convenţiei ONU de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961 (art. 9), doar persoanelor având statut diplomatic. În analiza preliminară a MAE, declaraţiile cu caracter extremist în cauză, care promovează, între altele, ura şi violenţa pe motive etnice, ar putea atrage răspunderea autorilor în baza dreptului comun, având în vedere, inclusiv, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”, arată MAE.