24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Începe marea taxare. Goana după ”un leu în plus la buget” a dat peste cap fanteziile fiscale ale ministrului pentru Buget, Radu Voinea, aducându-l la vremea respectivă, în toate desenele animate şi emisiunile de umor involuntar ale mass media. ”Cum să impozitezi o piscină sau un slâlp?” – era o întrebare ce anima hohotul de râs a miştocăreală severă. Şi, uite cum, numai după un an de hăhăială şi de ghiontiri date pe sub mese, la ultima confruntare de tip ”negociere”, dintre Guvernul Ponta şi FMI, a rezultat că o astfel de impozitare este ”bine primită”, mai ales că ea vine să îndepărteze goana după banii din buzunarele cetăţenilor. Faptul că ”statul plăteşte” şi nu amărăşteanul, e un semn decent de acceptare a acestei măsuri menite să aducă bani în plus la buget, ferind cetăţeanul de eforturi finaciare suplimentare.
Vestea cu impozitarea ”construcţiilor speciale” a dezmorţit imaginaţia jurnaliştilor (în special), astfel încât, realitatea a fost transformată într-o adevărată arenă în care cele mai năstruşnice idei au reuşit să o populeze până la refuz. Premierul Victor Ponta, nici el prea bine pregătit în noua materie, ”i-a pasat motanul” ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, care, la rândul său, a recunoscut că mai multe date va fi în stare să furnizeze presei în momentul în care va avea o schiţă coerentă a Bugetului de Stat pe 2014. Până atunci, ţara trebuie să ştie că, din 2014, la Buget vor intra bani din aceste noi impozite puse pe acele construcţii speciale, cum ar fi sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice.
Tot în această categori intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de racire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.
Toate aceste investiţii ale statului, dar şi private, vor fi o sursă de venit, prin impozitare, semnificativă. Şi, totuşi, creşterea cheltuielilor de întreţinere şi de funcţionare ale acestora unde se va regăsi? Evident, în preţul de cost către populaţie, căci nu este prevăzut prin lege ca acest impozit să fie plătit din buzunarul patronilor (sic!).
Să fie vorba din nou de ”aceeaşi Mărie cu altă pălărie?” Nu vă luăm banii din buzunare, dar vă facem să veniţi voi la ghişeele E-ON, de exemplu, să plătiţi singuri ceea ce factura cuprinde, pe lângă preţul pe electricitate sau pe gaze naturale? Nici o ”iertare” nu este scutită de o plată ascunsă, fie în spatele stâlpului sau în adâncimea barajului!
