ÎNCOTRO, ROMÂNIA!

Scena politică românească începe să se așeze, cel puțin pentru limpezirea scenariilor necesare abordării alegerilor euro-parlamentare. Aceste alegeri, chiar dacă nu au o miză uriașă pentru români, ele pot să verifice potențialul electoral al principalelor partide politicie, care vor conta la alegerile prezidențiale. La alegerile pentru Parlamentul European, românii vor da adevărata valoare a partidelor care se vor pregăti pentru bătălia cea mare din noiembrie, moment în care va fi ales noul președinte al României, îndeplinindu-se de fapt adevărata despărțire de Traian Băsescu. Oare așa se va întmpla? Unii vor răspunde pe nerăsuflate, ”Da, așa se va întâmpla!” Alții, mai circumspecți, mai trecuți prin viață, vor ezita să răspundă, aducând în discuție scenariile la care Traian Băsescu a început deja să lucreze, prin Partidul Mișcarea Populară, varianta rusească, ”Azi președinte, mâine prim ministru” și, cine mai știe, poate poimâine, după ce se va schimba Constiuția, ar putea din nou să mai spere la funcția de președinte, dacă vom adopta și noi românii eliminarea din Constiuție a numărului limită de mandate prezidențiale (după exemplu, lui Nicolae Manolescu care, cu de la sine putere, a reușit să elimine din statut  această centură de sigurnață, pusă împotriva gesturilor totalitare). Deocamdată, Traian Băsescu lucreează anti-consituțional la creșterea PMP la un procent care să-i permită după 25 mai 2014 să fie considerat un actor poltiic de luat în seamă pe partea dreaptă a eșichierului politic românesc. Deja mașina de propagandă băsesciană a fost reactivată. Se are în vedere crearea unei așteptări firești a procentului ”de două cifre” pe care PMP l-a atins deocamdată în sondaje,  între 10-12%, depășind PPDD și apropiindu-se periculos de procentele PNL și PDL.

Asistăm astăzi la o coabitare pe față între PDL și PMP, cu toată împotrivirea lui Vasile Blaga, liderul PDL. Noul val folosit din pupa de PMP, consiliat de pe uscat de căpitanul Traian Băsescu, și care a primit la bord un veritabil ”distrugător de adversari politici”, și am numit-o astfel pe Elena Udrea, se pare că va fi în stare să aducă la mal un nou pol de atenție, la aceste alegeri euro-parlamentare.

Există un mare pericol în această impusă de la Cotroceni coabitare a PDL și PMP la aceste alegeri în care, cu sau fără voia lor, se va vorbi de o competiție. Mai mult, această competiție ”la indicațiile băseciene” va trebui să fie abordată de cele două partide fără piedici puse pe sub masă, fără atacuri sub centură, fără scărmănări de păr. Totul va trebui să se consume în cel mai curat stil de întrecere sportivă, unde fair play-ul contează cel mai mult la nota dată pentru impresie artisitică. Chiar dacă o astfel de invitație la întrecere sportivă este una acaparatoare, dacă ar fi să se țină cont de ceea ce dorește electoratul, de ceea ce este obișnuit electorarul să vadă într-o campanie electorală și care să conteze la formarea opțiunii sale de vot, atunci cu toate aceste indicații, pentru a nu-și anula șansele recirpoc, unul dintre cele două partide va trebui să-și ia adversarul de păr (fie pe Elena Udrea, fie pe Raluca Turcanu, de exemplu) și să măture cu ea piața independenței a orașelor, pentru ca, mai apoi, după aflarea rezultateor să se joace fianalul caragialesc: ”Pupat Piața Independenței!”

Iată de ce cred că mare parte din voturile la care visează PMP vor rămâne în zestrea PDL, partid care ”nu va sta cuminte în banca lui”, pe formulele de prezentare ale PMP, dacă acestea vor invoca faptul că Partidul Mișcarea Populară este un partid nou, care nu a fost încă la guvernare, sesizând că în componența partidului, ”considerat a fi nou nouț”, se află principalii artizani ai măsurilor nepopulare pe care PDL ar trebui să și le asume măcar acum, în ceasul al XII-lea. Din aceste alegeri, scopul declarat al celor două partide este acela de a se uni într-o alianță politică, care să participe la alegerile prezidențiale. ”Frâna” folosită în aceste alegeri va cauza pierderi de viteză de ambele părți, oferind un plus de demaraj atât PSD, cât și PNL.

Ar fi spectaculos dacă, după alegerile din 25 mai 2014, PDL și PMP vor avea de adunat 10% +14% (de exemplu), devenind o alianță politică, de care nu se va putea să nu se țină cont în alegerile prezidențiale, sau vor avea de adunat un maxim 5% și un 10%, procente care vor duce în desuetudine anunțata alinață poltică care ar trebui ”să dea președintele României”. După alegerile euro-parlamentare se va putea răspunde mai precis la întrebarea ”Încotro, România?, dacă asta va mai interesa pe cineva.”