CARAGIALE ȘI CANDIDAȚII

Adi Cristi

Adi Cristi

Suntem sau nu suntem în campanie electorală?! Nu suntem! – dacă ar fi să privim deturnările de atenție ale opiniei publice, cu tot felul de bombe fâsâite sau subiecte paralele cu acest eveniment, pe care calendarul interesului public îl conține, totuși.

De pe 2 octombrie a început oficial campania electorală pentru alegerea președintelui României, la 2 noiembrie 2014. Legea oferă candidaților 30 de zile pentru a-și convinge electoratul că el este cel mai bun, că el este președintele necesar momentului, că el este alesul majorității. Deja au trecut 11 zile din această oportunitate și încă altele sunt subiectele pe care politicienii nu ezită să le abordeze, făcându-se că nu înțeleg care le sunt prioritățile.

Acest tip de atitudine devine o respirație tradițională pe scena politică a țării. Se poate spune că, o mică parte din cei 14 candidați contează în economia votului electoratului. Aceștia s-au arătat interesați de funcția de președinte mai mult înaintea începerii oficiale a campaniei decât acum, în zilele în care ar trebui să-și prezinte un proiect credibil de prezidențiat la Cotroceni. Presa nu a ezitat să demonstreze cât de bine știu candidații ce au voie să facă și ce nu din Palatul Cotroceni. După răspunsurile primite, se pare că, aceștia nu urmăresc cu tot dinadinsul să câștige, drept pentru care, demonstrează că nu s-au mai obosit să învețe ceea ce spune Constituția României despre suprema funcție în stat.

Asemenea lui Traian Băsescu, ei au citit doar cuvântul ”supremă” și, dacă e supremă, atunci ei au voie să facă tot ce le trece prin cap, căci nimeni nu este deasupra lor, ei fiind deci, supremii națiunii. La acest extemporal au căzut și Klaus Iohannis, dar și Elena Udrea, aceasta din urmă căutând să-și aducă aminte unde a citit ea articolele referitoare la Președintele României! În ce carte a găsit ea așa ceva? În acel manual de îngrijirea cailor sau în cartea de depanare a bicicletei? Mult mai credibil ar fi manualul de croșetat ”doi pe față, doi pe dos”…Oricum, nu știe și nu este nici o problemă că doar nu au intrat zilele în sac și, dacă nu știe azi, cu siguranță că nu va ști nici mâine, chiar dacă va ieși Președintele României. Și, tot ea, blonda din Pleșcoi, nu ne lasă să ne îngrijorăm, dându-se de înțeles că, dacă poporul acesta minunat va fi pe 2 noiembrie în ”noaptea hoților de minți” și o va pune pe ea în fotoliul de la Cotroceni, atunci ea îl va lua pe Traian Băsescu consilierul ei prezidențial, lăsându-l de facto să conducă țara, căci programul ei încărcat până la refuz nu-i va mai permite să se ocupe și de această neînțeleasă și nedeslușită funcție prezidențială.

În anonimatul lor de nici 10% acest tip de candidați nu fac altceva decât să coloreze în culori vii peisajul de toamnă târzie, făcându-l mult mai neașteptat. O altă misiune asumată de macoveicele și udrele de pe scena politică a țării este aceea de a oferi electoratului acel sistem de referință la care candidații credibili să se poată raporta, astfel încât electoratul să aibă de ales între ”așa da” și ”așa nu”. Mult mai explicativ devine exemplu, atunci când acesta este pus în antiteză cu ceva rău, cu ceva care să le ofere alegătorilor exemplul viu al neputinței și mai ales al intereselor ascunse, scoase de neajutorați la paradă, căci, altceva nu sunt în stare să producă!

Este incredibilă această stare păguboasă a națiunii române, care, de altfel, este plină de valori autentice. Stăm încă mai rău la capitolul politicieni credibili, drept pentru care suntem nevoiți să alegem tot timpul pe cel mai puțin rău dintre o sumă de răi, de șmecheri și de ipocriți, rămași nou moștenire de la conu Iancu. „Nu sunt turmentat, dar eu… Eu pentru cine votez?” – este astăzi nedumerirea fundamentală a poporului român datorită căreia se află în această situație delicată de a nu avea pe cine să voteze pentru că este cel mai bun și nu doar pentru că este cel mai puțin rău decât ceilalți contra-candidați.

Priviți-i pe cei care dau bătălia pentru Cotroceni! Victor Ponta, Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei. Care este cel mai bun pentru România? Niciunul. Care este cel mai puțin toxic pentru România? Victor  Ponta? Klaus Iohannis? Călin Popescu Tăriceanu? Elena Udrea? Monica Macovei? Răspunsul îl va da votul majorității. Electoratul va trebui să răspundă, pentru a ajunge la o alegere finală, la întrebarea: ”Care dintre acești candidați nu va fi la fel de bădăran și de inuman ca Traian Băsescu?” La această întrebare răspunsul este cât se poate de simplu: ”Doar doi nu vor fi ca Traian Băsescu: Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu”.

În ce țară trăim? La această întrebare intervine din nou conu Iancu: ”mă gândesc… la țărișoara mea. … e sublima putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”.