Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat duminică, în marja Conferinței internaționale de securitate de la Munchen (MSC2015), la o reuniune restrânsă, organizată de Consiliul Atlantic al SUA (ACUS) și a avut o întrevedere cu Frederick Kempe, președinte și CEO al ACUS și cu Damon Wilson, vice-președintele executiv al think-tank-ului american.
„În cadrul întrevederii ministrului de externe Bogdan Aurescu cu Frederick Kempe și Damon Wilson a fost aprofundat subiectul referitor la situația de securitate din regiune și necesitatea unei abordări cuprinzătoare și a fost stabilită dezvoltarea unor proiecte de colaborare între Consiliul Atlantic și Ministerul Afacerilor Externe axate pe problematica Mării Negre”, informează un comunicat al MAE remis duminică AGERPRES.
Reuniunea ACUS cu tema „Cele mai importante probleme cu care se confruntă comunitatea trans-atlantică — De la Kiev la Alep” a inclus dezbateri între personalități marcante din domeniul guvernamental, al societății civile și mediului de afaceri din Europa, Asia și SUA (cum ar fi președintele Afganistanului, președintele Estoniei, președintele Seimului polonez, ministrul de externe georgian, fostul secretar de stat Madeleine Albright, fostul secretar general NATO Javier Solana și alții) și a permis analizarea celor mai importante concluzii desprinse în cadrul dezbaterilor MSC2015.
Potrivit sursei citate, președintele afgan Ashraf Ghani a făcut o prezentare asupra provocărilor pe care le întâmpină țara sa în această etapă istorică. De asemenea, a fost discutată situația din Ucraina.
„În cadrul discuțiilor, ministrul român de externe a evidențiat faptul că situația de criză din Ucraina a creat, inerent, o nouă ‘normalitate’ în regiune și în Europa, care solicită reacții de tip strategic pe termen mediu și lung, de natură să permită gestionarea crizei și identificarea de soluții durabile”, se mai arată în comunicat.
Aurescu a subliniat importanța binomului „sancțiuni — dialog diplomatic” pentru înregistrarea de progrese în formatele de dialog existente utilizate în această perioadă. De asemenea, a arătat că este necesară includerea de elemente de comunicare strategică în acest efort, care să sprijine adecvat progresul pe palier diplomatic.