24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, la conferința ‘Protecția minorităților: practica din România, modele europene și inițiativa cetățenească europeană Minority SafePack’, că într-un mod ‘foarte birocratic și foarte brutal’, Comisia Europeană (CE) a respins parteneriatul propus de reprezentanții „a 60 de milioane de cetățeni” care trăiesc în minoritate în țările UE, prin neînregistrarea inițiativei referitoare la drepturile minorităților.
‘Noi am considerat că cele 6-7 zone unde noi am propus o legiferare pentru Uniunea Europeană intră în competența Comisiei Europene. Comisia Europeană avut o altă părere nu pentru toate subiectele și toate tematicile anunțate de noi, dar totul a fost luat sub aceeași pălărie și au refuzat și au spus că nu putem să mergem mai departe să adunăm acele semnături. Ceea ce pentru noi a însemnat — și nu numai pentru maghiarii din România, pentru toți cei care au inițiat acest demers — de fapt Comisia Europeană foarte birocratic și foarte brutal a respins un parteneriat propus de către reprezentanții celor 60 de milioane de cetățeni europeni care fac parte din diferite comunități etnice. Și eu sunt convins că această respingere, acest refuz, a fost un refuz birocratic, nu a fost o analiză foarte adâncă și a arătat încă o dată cum funcționează UE’, a susținut Kelemen Hunor, în conferința desfășurată la Târgu Mureș.
El a făcut această declarație în contextul discuțiilor pe marginea faptului că CE a respins, la mijlocul lunii septembrie 2013, Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE) pentru protecția minorităților naționale — Minority SafePack, prin care reprezentanți a 96 de minorități din Europa, membre ale Uniunii Federale a Naționalităților din Europa (FUEN), solicitau aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind problematica minorităților.
Kelemen Hunor a mai spus, în cadrul conferinței de la Târgu Mureș, că UE poate fi criticată, ca de altfel și funcționarea instituțiilor europene, care ar adopta un dublu limbaj atunci când e vorba de respectarea drepturilor minorităților naționale din statele membre.
‘Am constatat că există un limbaj dublu, am constatat că există o măsură pentru statele vechi din UE care au rezolvat problematica minorităților și drepturile minorităților etnice într-o formulă acceptabilă pentru fiecare minoritate și există o altă abordare pentru cei care au venit ulterior și pentru cei care încă nu există o soluție acceptabilă sau o soluție cu care să fie de acord minoritatea propriu-zisă. Fiindcă aici trebuie să spunem foarte clar și foarte sincer — și acest lucru trebuie să fie între noi și majoritate, și aici vorbesc despre maghiari, dar cred că și între celelalte minorități — trebuie să fie un discurs extrem de sincer. Și atunci putem spune că România a rezolvat problematica minorităților naționale într-un mod corespunzător când vom spune noi acest lucru, nu când vine un politician român indiferent din ce zonă, din ce partid și spune foarte bucuros și fericit că România este un model european. Nu, acest lucru trebuie să-l spunem noi și atunci se poate spune că lucrurile sunt rezolvate’, a spus Kelemen Hunor.
El a adăugat că inițiatorii Minority SafePack au suferit un șoc când au constatat respingerea înregistrării inițiativei cetățenești la nivel european de către Comisia Europeană, la fel cum UDMR a simțit că există ‘o problemă’ în momentul în care România s-a poziționat de partea CE la Curtea Europeană de Justiție, în cazul contestării poziției Comisiei.
‘A fost din punctul nostru de vedere — și vorbesc despre inițiatori, toți cei care au luat parte la inițiativa cetățenească — un șoc cum și în ce mod a fost respinsă inițiativa noastră de Comisia Europeană. Am trecut peste asta, am căutat soluțiile instituționale, am mers și am atacat la Luxembourg, așa cum trebuie să procedăm respectând regulile UE și încă procesul este în derulare. Unde am simțit noi încă o problemă, abordarea României și cum a intrat România în acest proces de partea Comisiei fără să fie o obligație a statelor de a se băga în această problematică și care era argumentul României. Eu am avut impresia, dincolo de disputele noastre politice cu ministrul de Externe — cum s-a consultat, cum nu s-a consultat și cum a considerat el că există o poziție consolidată a statului român. Nu știu cine și cum a consolidat și dacă există o poziție consolidată a statului român, atunci noi facem sau nu facem parte din această poziție consolidată?’, a mai spus acesta.
Kelemen Hunor a precizat că a fost mirat de modul în care România nu a înțeles această inițiativă, care, în viziunea sa, ar fi fost benefică întrucât ar fi permis țării noastre să aducă în discuție la nivelul instituțiilor europene drepturile minorităților românești din Valea Timocului, din Ucraina sau din Ungaria.
‘Fiindcă ceea ce noi am inițiat împreună cu colegii din Europa era un câștig și pentru diaspora românească, pentru comunitățile românești din această zonă și eu cred ca inițiativa noastră trebuia citită, interpretată și înțeleasă în această cheie. Lucrurile nu sunt încheiate, finalizate, vom vedea cum va evolua toată povestea aceasta’, a mai spus liderul UDMR.
