Copreședintele Alianței Liberale și Democrate (ALDE) Călin Popescu-Tăriceanu susține că unele dintre formulările și direcțiile de acțiune indicate în Strategia Națională de Apărare „contravin flagrant prevederilor constituționale în materie”, motiv pentru care, spune el, ar fi fost necesară respingerea documentului de către Parlament. „Președintele României a adresat Parlamentului solicitarea pentru aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a României în temeiul prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituție. Unele din formulările și direcțiile de acțiune indicate în Strategie contravin flagrant prevederilor constituționale în materie, motiv pentru care consider că ar fi fost necesar ca Parlamentul să adopte o hotărâre de respingere a documentului. (…) Strategia de Apărare nu este o strategie. O strategie, în orice domeniu, presupune definirea unor obiective și precizarea mijloacelor și căilor de a le atinge. Prezenta Strategie nu are scopuri definite și nici mijloace concrete indicate”, declară Tăriceanu, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES. Potrivit lui Tăriceanu, Strategia de Apărare este în fapt „o strategie de extindere a puterii prezidențiale dincolo de literă și spiritul Constituției. „Pe lângă abordările tradiționale, Strategia include explicit în sfera apărării și alte domenii: mediul economic, energie, sănătate, educație, protecție socială, agricultură. Pe această cale, Președinția pare să-și asume, cel puțin cu titlu de instanță de monitorizare și control, atribuții care sunt de resortul Guvernului. Cu alte cuvinte, Strategia sugerează trecerea către o republică prezidențială, prin extinderea explicită a autorității prezidențiale: ‘Strategia reflectă necesitatea promovării unui concept de securitate națională extinsă… în următoarele domenii: educație, sănătate, economic, energetic, financiar, mediu, infrastructuri critice… reducerea decalajelor de dezvoltare și reconstrucția marilor sisteme publice'”, arată Tăriceanu. Călin Popescu-Tăriceanu mai spune că Strategiei îi lipsesc și două componente „obligatorii și necesare” — componenta normativă și cea instituțională. „Strategiei îi lipsesc complet referințele normative, dincolo de trimiterea metaforică la valorile NATO și UE. În materie de apărare și securitate națională există, formulat în Tratatul de la Lisabona, un drept primar al Uniunii Europene, complet ignorat de document. De asemenea, în Strategie nu sunt numite instituțiile cărora le sunt atașate atribuții și sarcini în domeniul apărării și nu se face niciun fel de proiecție bugetară. Limbajul Strategiei este unul de program politic, vag, generic și metaforic. Strategiile similare ale altor națiuni desenează politici publice concrete, incluzând mijloace alocate și responsabilități precizate, nu vorbesc despre ‘dimensiuni’ abstracte”, mai arată copreședintele ALDE. Acesta este, totodată, de părere că Strategiei îi lipsesc claritatea și rigoarea, documentul fiind, în opinia sa, întemeiat pe „o confuzie conceptuală”. „Confuzia este între politica de apărare, ce face obiectul constituțional al Strategiei, și chestiunea securității, la rândul ei înțeleasă ca un domeniu ce cuprinde practic întreaga sferă a activităților și proceselor de natură socială și economică. Pe această confuzie se întemeiază o distorsiune fundamentală: deși afirmă că vizează interesele și drepturile cetățenilor, Strategia dă o dimensiune statală tuturor domeniilor sferei publice. În realitate, statul se află în centrul documentului, un stat care-și subsumează toate aspectele vieții comune a cetățenilor. Această distorsiune structurală este întărită de lipsa notabilă a noțiunii de securitate civilă. (…) Deopotrivă absent este obiectivul rezilienței, ce privește rezistența colectivă la consecințele unui dezastru militar ori cataclism natural”, se mai precizează în comunicat.
Tăriceanu mai susține că dimensiunea economică și energetică a Strategiei conține „aproape toate materiile constituționale ce cad în responsabilitatea Guvernului”. „Prin asumarea ca misiune a ‘apărării și consolidării democrației constituționale și a statului de drept’, Strategia adoptă o atitudine paternalistă față de puterea judecătorească, ce pare să devină astfel un nou domeniu al atribuțiilor prezidențiale. De asemenea, Strategia încalcă principiul nulității mandatului imperativ al parlamentarilor, indicând forma și conținutul legislației pe care aceștia ar fi chemați să o adopte la indicația președintelui: ‘O condiție necesară pentru operaționalizarea Strategiei o reprezintă revizuirea cadrului legislativ în domeniul securității naționale, care să țină cont, pe lângă deficiențele relevate în timp, de noile amenințări și de nevoia de respectare a drepturilor și libertăților civile. În vederea atingerii obiectivelor și realizării direcțiilor de acțiune asumate prin prezenta Strategie, instituțiile cu responsabilități în domeniile respective vor elabora strategiile, programele și planurile sectoriale de activitate subsecvente'”, se mai arată în comunicatul de presă.