Țucmeanu (MS): Persoanele seropozitive nu vor rămâne fără medicamente

„Vreau să vă asigur că Ministerul Sănătății, acum, poate răspunde prompt și la obiect că se rezolvă și nu rămân fără tratament. Vă asigur pe toți pacienții că nu o să rămâneți fără medicamente niciodată și o să aveți acces la medicamente”, a precizat acesta, menționând că pacienții aflați sub tratament vor primi medicația de care au nevoie săptămâna viitoare.

Cât privește situația pacienților cu HIV — persoane aflate în stradă—, Radu Țibichi, director în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a spus că aceștia trebuie să obțină acte de identitate prin direcțiile de asistență comunitară, pentru a beneficia de condiții normale de tratament, întrucât ei nu au asigurări de sănătate.

HIV/SIDA reprezintă, încă, o problemă majoră de sănătate publică atât în România, unde sunt înregistrate 12.886 de persoane infectate cu HIV, cât și la nivel mondial, unde, conform Organizației Mondiale a Sănătății, trăiesc 34 milioane de persoane cu HIV/SIDA, potrivit informațiilor prezentate de participanții la dezbaterea „Împreună pentru viitor. Analiza situației persoanelor seropozitive din România — prezent și perspective”.

Potrivit acestora, aproximativ jumătate dintre persoanele seropozitive din România (peste 6.000) au fost infectate în anii 1987 — 1990 și se află în grupa de vârstă 19-30 de ani. De aceea sunt numite „supraviețuitori de lungă durată”, care s-au confruntat de-a lungul vieții cu numeroase situații în care le-au fost încălcate drepturi fundamentale sau au fost discriminați.

Mariana Mărdărescu, șeful Secției Imunodepresie Copii, coordonator al Compartimentului de Evaluare și Monitorizare a Infecției HIV-SIDA din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a precizat că România se menține, în continuare, într-o zonă cu incidență și prevalență mică în ceea ce privește acest fenomen, înregistrându-se, anual, între 500 și 700 de cazuri noi cu diverse căi de transmitere.

„România se află, din punct de vedere al fenomenului HIV/SIDA, în centrul Europei, deci ne aflăm într-o zonă cu incidență și prevalență mică. Ceea ce a fost la începutul anilor ’90 se menține și în momentul de față, acest lucru însemnând cazuri relativ puține. Pentru că epidemia HIV/SIDA s-a împărțit și se împarte în fenomenul HIV/SIDA pediatric și supraviețuitorii de lungă durată și cazurile noi care au apărut în ultimii 25 de ani, la adulți, care mențin în continuare România într-o zonă cu incidență și prevalență mică, acest lucru însemnând cazuri relativ puține, raportat la ceea ce se întâmplă în vestul și centrul Europei, undeva între 500-750 de cazuri noi, anual, ca și cazuri cu diverse căi de transmitere”, a arătat Mărdărescu.

Ea a menționat că 9.571 de persoane au fost în evidența Ministerului Sănătății în tratament, la sfârșitul anului 2014.

Cât privește căile de transmitere a HIV, Mărdărescu a subliniat că, pentru România, „s-a schimbat trendul către calea de transmitere heterosexuală”, mai ales pentru populația care migrează și intră în această zonă, în partea de est a Europei.

În ceea ce privește transmiterea HIV de la mamă la copil, „dezideratul este zero copii care să fie declarați infectați cu HIV după naștere”, a spus medicul specialist.

Ea a adăugat că, pentru reducerea riscului de transmitere a HIV de la mamă la copil, este nevoie de programe „inteligente”, care se adresează tinerilor — „când să ajungă la sarcină, ce înseamnă o sarcină, ce înseamnă copilul și ce înseamnă profilaxia transmiterii bolii de la mamă la copil”.

Conform organizatorilor manifestării — Fundația World Vision România împreună cu Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România ( COPAC) — interesul acordat problematicii HIV/SIDA în țara noastră a cunoscut o schimbare semnificativă în ultimii ani.

Aceasta se datorează într-o mare măsură progreselor semnificative în domeniul tratamentului specific afecțiunii, care a permis trecerea de la rezolvarea unor probleme imediate (introducerea tratamentului ARV, susținerea accesului continuu la acesta, informarea pacienților privind drepturile lor) spre aspecte care ar trebui să vizeze bunăstarea pe termen lung a persoanelor afectate, direct sau indirect, de HIV/SIDA.

La eveniment a participat Kathleen Treat, membru fondator și președinte al Fundației Speranza din SUA, care, în urma unei vizite în 1996 în România, a decis să devină un susținător și un promotor al cauzei copiilor și tinerilor afectați de HIV din țara noastră, susținând de 20 de ani proiectul „Împreună pentru Viitor”, desfășurat în județul Constanța.