Un al treilea plan de ajutorare a Greciei poate fi pregătit până la sfârşitul lui iulie, dacă liderii zonei euro reuşesc să transmită un semnal politic pozitiv şi în urma validării în parlamentele care este necesar să fie consultate, a declarat un oficial european.Dacă summitul de duminică noaptea spre luni se dovedeşte concluziv, ar fi necesare „două sau trei săptămâni” ca un al treilea plan de ajutorare – în valoare de peste 80 de miliarde de euro – să fie pus pe picioare, adică „spre sfârşitul lui iulie”, a declarat un oficial european, în timpul reuniunii de la Bruxelles, scrie 20minutes.fr, care preia informaţii AFP şi care prezintă pricipalele măsuri pe care Europa vrea să se le impună Greciei, inclusiv abandonarea unor părţi de suveranitate, în schimbul unui eventual ajutor.
Un Grexit provizoriu, avut în vedere
„În cazul unui eşec în găsirea unui acord, Greciei i se va propune să negocieze rapid o ieşire temporară din zona euro, cu posibilitatea de a-şi restructura datoria”, se arată în acest document obţinut de către AFP. Acest pasaj este pus între paranteze, pentru a se arăta că nu a obţinut acordul tuturor miniştrilor şi că le revenea şefilor de stat şi de guverne să tranşeze. Este pentru prima dată când este evocată atât de clar o asemenea opţiune.
Un nou plan de ajutorare în cifre
Eurogrupul a ajuns la un de acord atât asupra unei estimări a planului de ajutorare a Greciei – între 82 şi 86 de miliarde de euro -, cât şi să ceară Comisiei Europene (CE), Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE) să încerce să diminueze această anvelopă acţionând asupra fiscalităţii greceşti sau privatizărilor cerute Atenei.
Fără o reeşalonare a datoriei pe termen scurt
În schimb nu a existat un consens asupra spionoasei probleme a sustenabilităţii şi unei eventuale restructurări a datoriei greceşti, pasajul fiind, de asemenea, pus între paranteze. „În contextul unui eventual program (…), Eurogrupul este pregătit să aibă în vedere posibile măsuri suplimentare în vederea unei uşurări a serviciului datoriei greceşti, dacă va fi nevoie”, printr-o reeşalonare. În schimb, o reducere pur şi simplu a datoriei este exclusă.
Măsuri urgente
Documentul listează exigenţele impuse de Europa Greciei şi nici în acest caz nu a existat un consens asupra tuturora. Eurogrupul cere Atenei să legifereze de urgenţă în unele dosare fierbinţi până miercuri, în vederea „reconstruirii încrederii” între creditori şi autorităţile elene. Este vorba despre legiferarea cu privire la TVA, pensii, procedura civilă, independenţa Oficiului grec de Statistică. Aceste legi noi reprezintă o condiţie prealabilă în vederea reluării negocierilor asupra unui plan de ajutorare.
Reforme indispensabile
În cadrul acestor viitoare negocieri, „este necesar ca propunerile greceşti de reforme să fie consolidate în mod considerabil, pentru a ţine seama de puternica deteriorare economică şi bugetară a ţării”, se arată în document. Schematic, este vorba despre liberalizarea economiei, prin modificarea, de exemplu, a reglementărilor în vigoare în sectoarele energetic, al pensiilor, pieţei muncii, a celor care privesc munca duminica, perioadele de soldare, brutăriile sau comerţul cu lapte. Eurogrupul a adăugat patru exigenţe, şi anume accelerarea privatizării, reducerea costurilor administraţiei, facilitarea activităţii de supraveghere a instituţiilor internaţionale şi impunerea unui drept al instituţiilor de a vedea proiecte normative greceşti. În fine, este necesar ca Atena să revină asupra anumitor măsuri adoptate în urma victoriei electorale a Syriza (extremă stânga), la începutul lui 2015 (acest ultim punct nu a obţinut consensul Eurogrupului).
Impunerea abandonării unor părţi din suveranitate
Eurogrupul cere Atenei să-şi abandoneze părţi din suveranitate, odată ce Greciei i se impune să prezinte instituţiilor anumite proiecte de lege înainte să fie trecute prin Parlament. „Este necesar ca Guvernul să consulte şi să obţină acordul instituţiilor asupra oricărui proiect de lege în anumite domenii importante (…) înainte să-l supună unei consultări publice sau Parlamentului”, se arată în textul Eurogrupului.