24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Orchestra Română de Tineret, avându-l la pupitru pe maestrul Kristian Jarvi, deschide duminică seara, de la ora 19,30, pe scena Sălii Mari a Palatului, cea de-a XXII-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”. Programul acestui prim concert din seria „Mari orchestre ale lumii” cuprinde Rapsodia nr. 1 în La Major op. 11 nr. 1 de George Enescu; concertul pentru vioară și orchestră în Re minor op. 47 de Jean Sibelius și Carmina Burana de Karl Orff. Își dau concursul Corul Filarmonicii „George Enescu” și Corul de Copii Radio, dirijori Ion Iosif Prunner și Voicu Popescu, soliștii serii fiind Sarah Chang — vioară; Jennifer O’Loughlin — soprană; Max Emanuel Cencic — contratenor și Levente Molnar — bariton. În aceeași seară, de la ora 22,30, în cadrul seriei „Concertele de la miezul nopții” melomanii sunt invitați la un concert al Corului Național Madrigal — Marin Constantin, dirijat de Anna Ungureanu. Sub genericul „Ars Nova și Renaștere” de la baladele lui Guillaume de Machaut la madrigalele lui Claudio Monteverdi, apreciatul ansamblu propune un program de muzica sacră și profană. Aproximativ 2.500 de artiști străini și 500 de artiști români vor fi prezenți la ediția de anul acesta a Festivalului Enescu, printre orchestrele care vor participa la eveniment numărându-se San Francisco Symphony, Israel Philharmonic, dirijată de celebrul Zubin Mehta, Filarmonica din Viena, Orchestra Operei din Munchen, Staatskapelle Dresden, London Symphony Orchestra, Orchestra din Sankt Petersburg, Filarmonica din Monte Carlo, Orchestra din Amsterdam. Potrivit site-ului Artexim, organizatorul festivalului, ediția din 2015 a celui mai mare eveniment cultural internațional organizat de România și cel mai puternic promotor al creației și valorilor marelui compozitor român, intrat în patrimoniul mondial, George Enescu, va avea loc între 30 august și 20 septembrie, la Sala Palatului și Ateneul Român din București și va găzdui 58 de concerte în săli, precum și multe alte evenimente în aer liber, în cadrul „Pieței Festivalului”, care se va desfășura între 3 și 20 septembrie, și a „Bucureștiului Creativ”. Cea de-a XXII-a ediție aduce în Capitală artiști și formații de primă mână la nivel mondial care vor concerta pe scenele bucureștene timp de 22 de zile, printre prezențele notabile numărându-se, după 15 ani de discuții, Orchestra Filarmonicii din Berlin care va urca pe scena Sălii Palatului pe 3 septembrie, sub bagheta legendarului Sir Simon Rattle. Orchestra Filarmonicii din Berlin a fost desemnată de prestigioasa revistă britanică „Gramophone” în top 10 cele mai bune orchestre din Europa (2006) și votată a doua cea mai bună orchestră din lume (2008), după Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam — care va concerta, de asemenea, în cadrul Festivalului Enescu 2015, pe 19 și pe 20 septembrie. O orchestra americană de prestigiu vine și ea în premieră în Festival — San Francisco Symphony — și va interpreta și o lucrare de George Enescu. Celebrul dirijor Zubin Mehta revine în 2015 în festival, alături de Israel Philharmonic, cu două concerte programate pe 31 august și pe 1 septembrie. Acestora li se alătură Filarmonica din Viena, Orchestra Operei din Munchen, Staatskapelle Dresden — dirijată de Christina Thielemann, London Symphony Orchestra — dirijată de Iona Marin, Orchestra din Sankt Petersburg, Filarmonica din Viena, Filarmonica din Monte Carlo. Ediția din această toamnă include și trei participări românești importante: Orchestra Națională de Tineret va deschide festivalul, pe 30 august, Corul și Orchestra Filarmonicii „George Enescu” va prezenta în premieră opera în concert „Wozzeck”, de Alban Berg — considerată o lucrare de referință a secolului al XX-lea — și Orchestra Națională Radio și Corul Academic Radio vor interpreta Simfonia Nr.8 de Mahler. O altă prezență extraordinară este cea a lui Ion Marin, unul dintre muzicienii de origine română cei mai bine cotați din lume, care va dirija pe scena Sălii Palatului London Symphony Orchestra, pe 8 și pe 9 septembrie. Alte prezențe importante românești în festival vor fi: Cristian Mandeal și Horia Andreescu care vor dirija două concerte, Dan Grigore, Ruxandra Donose, Valentina Nafornița, Alexandra Dariescu, Cvartetele „Ad libitum” și „Arcadia”, Corul „Madrigal” , Orchestra de Cameră București. Printre soliștii ediției 2015 se numără Arcadi Volodos, violonista Anne-Sophie Mutter, dar și pianiștii Fazyl Say, legendarul Murray Perahia, unul dintre cei mai apreciați pianiști la nivel internațional, care a fost prezent și în 2013 la festival, Yfrem Bronfman, Andras Schiff, Pierre Laurent Aimard, precum și cunoscuta pianistă Maria Joao Pires. Renaud și Gautier Capucon vor urca și ei pe scena Sălii Palatului, la fel David Garrett. Pianista de origine georgiană Elisabeth Leonskaja, laureată a Concursului Enescu, ediția 1964, astăzi unul dintre marile nume ale scenei muzicale internaționale, va susține două concerte-eveniment: pe 6 septembrie, la Ateneul Român, și pe 10 septembrie, alături de Sankt Petersburg Philharmonic Orchestra, la Sala Palatului. În festival vor fi prezenți și câștigători ai concursului „George Enescu”: Alexandru Tomescu, Valery Sokolov, Stefan Tarara, Vlad Stănculeasa alături de Agnes Baltsa și Elisabeta Leonskaja. Pentru prima prima oară în România va fi prezentată opera „Wozzeck” de Alban Berg (varianta concertantă) în interpretarea Corului și Filarmonicii „George Enescu” dirijată de Leon Hussain, având în distribuție mai multe nume sonore ale scenei lirice internaționale. Ediția 2015 continuă linia Festivalului Enescu de a propune publicului lucrări de George Enescu în interpretări moderne ale unora dintre cele mai importante orchestre din lume, în total 20 de lucrări ale marelui compozitor român urmând a fi interpretate. Potrivit Artexim, fiind unul dintre cele mai importante evenimente culturale internaționale organizate de România, Festivalul Internațional „George Enescu” aduce in medie 20.000 de turiști străini la București și are o acoperire mediatică ce variază de la televiziuni cu renume — CNN, Euronews—, la BBC și remarcabile cotidiene străine și publicații de specialitate (The Guardian, Gramophone), la mass-media de top în plan național. Putând fi considerat un adevărat brand cultural de țară, festivalul duce mai departe valorile în care credea George Enescu: creativitate, generozitate și implicare. Festivalul este conectat la noile tehnologii — transmisii live internaționale, site modern și actualizat în timp real, www.festivalenescu.ro, și are o acoperire social media care include o pagină de Facebook cu peste 34.000 de fani la aceasta dată, precum și un nou cont de Instagram. Și această ediție a Festivalului Enescu este desfășurată sub înaltul patronaj al președintelui României, avându-l ca director artistic pe maestrul Ioan Holender. Producătorul festivalului este Guvernul României prin Ministerul Culturii, evenimentul fiind organizat de Artexim, ARCUB și Primăria Municipiului București, cu sprijinul Institutului Cultural Român. Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu” au fost înființate în 1958 ca semn al recunoașterii geniului enescian, pentru a omagia viața și creația marelui compozitor român. Festivalul a avut deschiderea oficială în data de 4 septembrie 1958, la trei ani după moartea lui George Enescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaționale găzduite de România. Urma să se desfășoare din trei in trei ani, fiind însoțit de un concurs internațional în primele cinci ediții, întrerupt ulterior și reluat odată cu ediția din 1991. Primele ediții au reunit nume sonore ale vieții muzicale internaționale printre care Lord Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter, Herbert von Karajan și mulți alții care prin participarea lor au contribuit la creșterea renumelui acestui eveniment al Europei de Est. După primele ediții, care s-au bucurat de o largă participare internațională, propaganda comunistă a recurs la diminuarea fondurilor alocate, fapt ce a contribuit la sistarea concursului (1971) și diminuarea importanței manifestărilor organizate în cadrul festivalului. Acesta a fost redus la o manifestare cu participare națională sau cel mult regională. După 1989, festivalul a reintrat pe făgașul normal, încercând prin program și participare, să-și recapete renumele pierdut.
