Grecii sunt chemați duminică la urne, într-un scrutin cu rezultat incert

Totuși, conform ultimelor sondaje de vineri, SYRIZA are un ușor avans în fața ND, cuprins între 0,7 și 3 și puncte procentuale, avans situat în marja de eroare.


Vineri seară, într-un ultim discurs electoral susținut în fața unei mulți de susținători în centrul Atenei, fostul premier Alexis Tsipras (41 de ani) a încercat să mobilizeze electoratul, declarându-se încrezător în victoria sa la alegerile de duminică, pe care o vede ca un „mesaj pentru Europa”.

„Luptăm pentru o mare victorie a stângii în Grecia, pentru ca să existe în continuare speranță în Europa”, a declarat el.

Liderul opoziției de dreapta, Vangelis Meimarakis, s-a declarat la rândul său încrezător în victoria la alegeri și a promis să alcătuiască o „echipă națională” pentru a guverna, la un miting electoral care a avut loc joi seară, la Atena.

În vârstă de 61 de ani, Meimarakis a fost propulsat la conducerea Noii Democrații la 6 iulie, inițial ca interimar, după demisia din fruntea formațiunii a fostului premier Antonis Samaras, ca urmare a victoriei zdrobitoare (61%) a taberei care se opunea unui acord cu creditorii la referendumul organizat cu o zi în urmă de către Alexis Tsipras.

Așa cum o arată sondajele de opinie, niciunul dintre cele două partide nu va obține majoritatea absolută în parlament. Prin urmare, formațiunea învingătoare va trebui să încerce să formeze o coaliție de guvernământ după scrutin.

Tsipras a exclus posibilitatea unei coaliții cu rivalii de la Noua Democrație, spunând că o alianță stânga-dreapta ar fi „contra naturii”. El și-a exprimat dorința de a reînnoi parteneriatul cu formațiunea de dreapta Grecii Independenți, cu care a format fostul guvern, dar care riscă să nu depășească pragul de 3% necesar pentru intrarea în parlament.

Partidul învingător ar putea fi nevoit astfel să apeleze la ajutorul partidului de centru Potami sau la PASOK (socialiștii), în încercarea de a forma o coaliție. Potami și PASOK sunt plasate în sondaje în spatele partidului de extremă dreapta Zorii Aurii, care ar urma să se situeze pe poziția a treia.

Chiar dacă Tsipras și Meimarakis au exclus o colaborare după alegeri, o parte a electoratului consideră că cei doi vor forma o coaliție și că lucrurile nu se vor schimba în Grecia după acest scrutin.

„Nu cred că după alegeri se va schimba ceva în Grecia. Cred că cele două principale partide vor colabora, pentru că niciunul nu va obține o majoritate. Nu au altă opțiune. Cred de asemenea că multă lume nu se va duce să voteze, pentru că și-a pierdut speranța și pentru că este de părere că toate partidele sunt la fel”, a declarat, pentru AGERPRES, Joanna, vânzătoare într-un magazin de îmbrăcăminte din centrul Atenei.

Atât Tsipras, cât și Meimarakis au promis că vor continua cu reformele fiscale cerute de creditorii internaționali ai Greciei — Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Europeană (CE) și Banca Centrală Europeană (BCE), dar că vor încerca în același timp să adopte măsuri pentru a diminua impactul austerității.

Cei doi lideri de partid știu că, dacă nu vor continua în această direcție, Grecia va avea probleme în următoarele luni. Creditorii ar urma să efectueze în octombrie o primă evaluare a progreselor înregistrate de Atena în cadrul programului de asistență financiară de 86 de miliarde de euro pe care Tsipras, ca prim-ministru, l-a acceptat în luna iulie, după șase luni de negocieri dure cu zona euro și FMI.

Tsipras a forțat în august organizarea acestor alegeri anticipate, în speranța de a-și reînnoi sprijinul parlamentar, după ce o parte a SYRIZA s-a împotrivit prevederilor acordului cu creditorii internaționali, care cer reforme economice profunde și continuarea politicilor de austeritate ce i-au lovit puternic pe greci în ultimii cinci ani.

SYRIZA și Tsipras obținuseră la alegerile de la 25 ianuarie o victorie majoră, cu 36,5% din voturi, promițând alegătorilor că „vor pune capăt austerității”.

O evaluare pozitivă din partea creditorilor ar duce la deblocarea unei noi tranșe de 3 miliarde de euro din programul de ajutor, ce ar urma să acopere plata unor datorii anterioare și arierate.

Pe de altă parte, creditorii ar putea bloca tranșa din împrumut dacă decid că Atena nu și-a respectat angajamentele asumate.

Evaluarea din octombrie ar putea fi chiar întârziată dacă negocierilor privind formarea viitorului guvern se vor prelungi.

„Cred că principala provocare a acestor alegeri este dacă vor oferi o soluție guvernamentală stabilă care să fie în poziția de a înainta un plan capabil să scoată țara din criză și care să nu ducă la noi alegeri ce ar prelungi instabilitatea politică din Grecia”, a afirmat, pentru AGERPRES, Bledar Feta, expert în cadrul organizației non-guvernamentale Hellenic Foundation for European and Foreign Policy (ELIAMEP).

„După alegeri, principala chestiune va fi dacă noul guvern va promova reformele reale de care țara are nevoie, protejându-i în același timp pe cei afectați de măsurile de austeritate și creând astfel sentimentul de justiție socială”, a adăugat el.

În total, 14 partide și cinci coaliții iau parte la alegerile legislative de duminică din Grecia.