Breaking News
Adi Cristi
Adi Cristi

CEL MAI ABJECT STALINISM

Adi Cristi

Adi Cristi

Dreptul la exprimare este un drept câștigat în conturile unei democrații funcționale, care îți permite și de facto să te consideri în rând cu toate țările lumii, ce și-au făcut din respectarea drepturilor și libertăților cetățenești un crez  profund.

În spiritul acestui drept PNL și-a prezentat în Parlamentul României textul moțiunii de cenzură, de altfel aberantă, atât prin titlu cât și prin conținut. „Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!” a ajuns astfel nu doar o probă de impotență privind reacția opoziție la realitatea imediată, cât mai ales o invitație la fărădelege, de această dată comisă de cei care ar fi trebuit să vegheze aplicarea nepărtinitoare a legii, indiferent la cine se face raportarea. Un principiu de aur al libertății individului, cel al prezumției de nevinovăție (până la o hotărâre definitivă a instanței de judecată), este astfel terfelit de pornirile dușmănoase ale PNL (de fapt, aceste porniri au mirosul înțepător și stricat al celor din PDL, artizanii neîntrecuți ai dușmăniei față de aproapele tău, schimbării profilului adversarului politic în cel al unui dușman de moarte, care trebuie lichidat, trebuie eliminat, dacă se poate și fizic!)

Iată ce au ajuns să gândească liderii PNL, în frunte cu Alina Gorghiu și Vasile Blaga, în prezentarea moțiunii de cenzură scrisă doar pentru a-l da jos pe premier, dar nu pentru fapte care ar putea să pericliteze soarta de zi cu zi a românului, ci pur și simplu care inventează o serie de vinovății susținute doar de anumiți reprezentanți ai statului, fără ca spusele acestora să poarte cenzura Justiției. Cu alte cuvinte ceea ce se formulează astăzi, sub formă de acuzații din partea procurorilor DNA, nu reprezintă decât un punct de vedere al acuzării, așa cum apărarea lui Victor Ponta ar trebui să fie, la rândul ei, luată în calcul, ca fiind punctul de vedere al apărării. Într-o astfel de  situație nimeni nu poate să susțină nici vinovăția, dar nici nevinovăția lui Victor Ponta. Doar judecătorii, pe parcursul unui proces, o vor putea face. Și, uite cum liberalii sar la gâtul democrației, încercând să se folosească de forța parlamentului pentru a-l demite pe premierul Victor Ponta, prin moțiunea de cenzură, care nu respectă logica acestui instrument de luptă politică, încercând să surprindă un amestec grosolan al liberalilor în treburile Justiției, prin tot felul de idei mincinoase, neconforme cu principiile după care funcţionează un stat de drept. Iată care sunt principalele motivații pentru care Victor Ponta, în viziunea PNL, ar trebui să plece din fruntea Guvernului:
”•  un premier acuzat de fals în înscrisuri nu poate semna acte normative ale României;
•  un premier acuzat de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată nu poate gira bugetul României;
•  un premier aflat în fața judecătorilor pentru spălarea banilor nu poate avea pe mână taxele și contribuțiile românilor;
•  un premier acuzat de fapte legate de corupție nu va putea garanta românilor un scrutin corect în 2016.
•  un astfel de premier va negocia cu FMI doar de pe treptele tribunalului, între două înfățișări.
În document, liberalii susțin că premierul, fiind trimis în judecată, compromite o națiune întreagă și că liderii UNPR și PSD, Gabriel Oprea și Liviu Dragnea, sunt „complicii” acestuia dacă îl susțin în continuare.
Pe de altă parte, în moțiune, PNL se adresează direct lui Gabriel Oprea și Liviu Dragnea, solicitând să prezinte motivele pentru care îl mai sprijină pe Ponta. Mai mult, Ponta este prezentat doar un ”scaiete veninos care trebuie smuls înainte de a ne periclita orice perspective”:

Acest discurs este cu atât mai parșiv cu cât prin el este atacată și esența coaliției de guvernământ, catalogând fără nici un dubiu că cei are sunt lângă Victor Ponta sunt de fapt și ei infractori, atâta timp cât procurorii așa îi numesc pe cei trimiși în judecată, înainte ca instanța să se pronunțe asupra veridicității faptelor invocate și comentate de anchetatori. Cuvântul apărării nu are nici o greutate. Acest raționament bolșevic, iată că, rămâne valabil și în zilele noastre, peste care se spune că au trecut deja 25 de ani de democrației. Vai de democrația noastră care nu a reușit încă să ne desprindă de cel mai abject stalinism, pe care, iată, suntem nevoiți să-l constatăm că este cel mai bine conservat în Justiția română.

ADI CRISTI