S-a dus Klaus Iohannis la Bruxelles să bată cu pumnul în masă, pentru a arăta lumii că el este președintele României, o țară independentă și suverană, care are un punct de vedere într-o chestiune care o privește, chiar dacă chestiunea în sine nu poate fi judecată doar în limba română.
Președintele nostru, cu toți pașii făcuți la el, ne-a spus, înainte de a pleca la Consiliul European (unde nu are ce căuta Victor Ponta, după cum tot el ne-a atras atenția, ca un Traian Băsescu mai înalt la stat, dar mai pipernicit la discurs), că nimeni nu-i poate impune României un număr de refugiați. Din calculele Cotrocenilor sau agreate de Cotroceni, doar 1785 de refugiați ar putea intra n grija țării noastre. Pe această observație mușchii pectorali ai președintelui au fost încordați în admirația țațelor liberale și, trebuie să recunoaștem, a tuturor celor care au la activ această preocupare de a urmării întâmplările la zi de pe scena politică românească.
Există o vorbă hâtră în zicerile poporului nostru, care nu iartă astfel de slăbiciuni, chiar dacă vorba respectivă este usturătoare din cale afară: ”Te-ai dus bou și te-ai întors vacă”. Performanța astfel semnalată nu are ce să-i facă bine președintelui Klaus Iohannis, cel care ar trebui să descopere cât de subțire îi este corpul de consilieri, atâta timp cât astfel de greșeli vin în regimul sfaturilor și a previziunilor pe care corpul de specialiști de la Palatul Cotroceni ar trebui să și-l asume.
Credibilitatea lui Klaus Iohannis a fost diminuată la maxim, atâta timp cât prin acest simplu exercițiu de respirație, împotriva deciziilor pe care Europa a început să le ia și în numele României, ignorând poziția României, a devenit de fapt o pedeapsă aplicată țării noastre cu complicitatea șefului statului sau, mai corect spus, cu lipsa de convingere a lui Klaus Iohannis care ne-a obligat deja să avem grijă de 4837 de refugiați.
Să nu fiu înțeles greșit. Cred că România este datoare să facă acest efort umanitar, cu atât mai mult cu cât poporul român încă are rănile nevindecate ale unei dictaturi care a durat aproape 50 de ani. Vorbim acum doar despre atitudinea politicienilor, atitudine care și de această dată le-a trădat lipsa profesionalismului, dar și incapacitatea de a gestiona ”cap-coadă” un subiect de interes internațional. Toate aceste bâlbâieli nu sunt sesizate doar de baba din Ciurea, cât mai ales și de ceilalți lideri politici cu care România are sau încearcă să aibă o serie de relații bilaterale.
Un alt stil, un alt gen de atitudine față de cel cu care România a încercat să ajungă la Bruxelles o pisicuță, chiar dacă, pe Aeroportul Internațional Otopeni, toți liderii politici ai țării noastre demonstrau apucături de lei fioroși, o afișează constant premierul Ungariei, Viktor Orban. Acesta își permite chiar ”să dea de pământ” cu Angela Merkel sau să lanseze o serie de avertismente care să-i facă pe occidentali să accepte ideea aberantă cu gardul de sârmă ghimpată ridicat în inima Europei.
”Cancelarul austriac a afirmat fără echivoc că, dacă putem să-i oprim pe migranți doar cu ajutorul un gard, atunci ar trebui mai degrabă să-i lăsăm să treacă”, a afirmat Orban pentru jurnaliștii ungari. ”Această opțiune ar trebui luată în considerare”, a adăugat el. Orban a precizat că participanții la summit au fost de acord cu privire la cinci din cele șase propuneri înaintate de Ungaria, însă nu au reușit să ajungă la o poziție comună asupra celei de-a șasea, și anume că Grecia ar trebui să-și protejeze granițele în colaborare cu Uniunea Europeană în cazul în care nu este în măsură să facă acest lucru singură.
”Este păcat deoarece aceasta a fost cea mai importantă propunere. În acest sens, frontieră externă a Europei nu este încă apărată și migranții care încalcă acordurile internaționale continuă să sosească prin Grecia”, a mai spus Orban, estimând că participanților la summit le-a lipsit determinarea și curajul pentru a face acest pas. ”Cred că nu au considerat acest aspect la fel de important cum îl considerăm noi”, a adăugat premierul ungar. Inițial, Orban a prezentat cele șase propuneri miercuri în Bavaria.
În plus față de controlul UE de-a lungul frontierei elene, el a propus separarea refugiaților de migranții economici înainte de a intra în spațiul Schengen și întocmirea de către UE a unei liste cu țări considerate sigure. Orban a propus totodată ca fiecare stat membru să-și crească contribuția la UE cu un procent și să-și reducă cheltuielile cu un procent, rezultând ca suma alocată pentru refugiați să ajungă la 3 miliarde de euro.
El a propus, de asemenea, stabilirea unui parteneriat cu statele a căror implicare în gestionarea crizei migranților este inevitabilă, precum Turcia și Rusia, potrivit MTI. Viktor Orban a subliniat că ar trebui introduse cote globale și toate țările din lume ar trebui implicate în gestionarea crizei migranților.
Nu sunt un admirator al lui Viktor Orban, dar trebuie să recunosc și să fac diferența între un bărbat de stat și un Klaus Iohannis, rătăcit prin Europa.