Dănescu (ARB): În România, legislația merge în direcția slăbirii disciplinei financiare

În România, legislația merge în direcția slăbirii disciplinei financiare, dar fără aceasta, industria bancară este pusă sub semnul întrebării, a declarat, miercuri, Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), într-o conferință de specialitate. „Disciplina financiară nu sună bine nici la public, nicăieri. Dar asta înseamnă, până la urmă, acea încredere pe care o dai oricărui investitor și oricărui consumator că o datorie se plătește. Cât timp acest lucru nu există, întreaga industrie bancară este pusă sub semnul întrebării pentru că fișa de post a industriei bancare este aceea de a crește economisirea și prin această economisire să poată credita economia. De ce este România în urmă? Dintr-o mie de motive. Unul dintre ele este acela că România are o cifră de intermediere-creditare raportată la PIB de 30% și este ultima țară din Europa din punct de vedere al formulei creditării”, a explicat Florin Dănescu. Potrivit sursei citate, felul în care reprezentanții industriei sunt chemați să susțină sau să discute o serie de inițiative legislative este tot mai ,,dramatic’ în sensul în care nu se vede o legătură clară între interesul cetățeanului și construirea unei economii mai bine structurate. „Cred că există un limbaj dublu. Vorbim despre importanța industriei bancare, despre importanța creditării, despre importanța produselor, a piețelor financiar-bancare. Ne uităm în viitor, vorbim frumos, suntem profesioniști, dar în prezent constatăm cu toții că există foarte multe pericole. Și vorbim mai puțin despre acest lucru. Felul în care vorbim despre piețele tehnologice, despre bitcoin, despre toate erele domeniului cercetării și dezvoltării inovației este important. O industrie serioasă privește în viitor și știe ce pași are de urmat. Toate trebuie legate și de prezent și de trecut. Astăzi suntem în fața multor percepții care se transformă în doi, trei, pași în inițiative legislative și care se transformă în reglementarea și impunerea unor comportamente în industria bancară. Nu numai în România. Cu toate acestea, România are o conotație specifică pentru că lipsa învățăturii democratice ne face să preluăm ceea ce Europa ne prezintă astăzi ca legi. Le preluăm și le transpunem într-o manieră deosebită și împotriva economiei”, a spus președinte executiv al ARB. Participanții la conferința „Viitorul și siguranța plăților electronice — Serviciile financiar — bancare în era digitală”, eveniment inclus în Calendarul ECSM (European Cyber Security Month) au luat în discuție tendințele și dezvoltări pe piața europeană, precum și principalele considerente care influențează decizia băncilor de a investi în noile tehnologii. „Există, la nivel mondial, un proces de regândire a arhitecturii financiare. Și în cazul României, este din ce în ce mai clar că pentru dezvoltarea economică a țării avem nevoie de o arhitectură financiară îmbunătățită. Ar trebui să gândim în perspectivă faptul că România va trebui să facă la un moment dat ceea ce se numește ‘quantum leap’, adică un salt major”, a precizat Lucian Isar, președintele Consiliul de Supraveghere de la Banca Feroviară. Sistemele de plăți electronice joacă un rol din ce în ce mai important în economia modernă, cele mai multe activități economice utilizând astfel de sisteme. „Evoluția rapidă a tehnologiei schimbă în mod structural industria serviciilor financiar-bancare. Investițiile în inovația digitală și finanțarea proiectelor de tehnologia informației sunt exemple care arată că industria bancară sprijină inovația tehnică în serviciile financiare. Însă, adoptarea noilor tehnologii implică cerințe complexe de securitate și administrare a riscurilor, în paralel cu eforturile de implementare a noilor reglementări europene. Sănătatea și eficiența unei economii sunt astfel influențate de atributele unui sistem de plată electronic, în termeni de nivel de securitate, acceptare și cost”, a precizat Rodica Tuchilă, director la ARB.