24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Strada dictează. Trăim un nou coșmar. Suntem în anul 2015 și nicidecum în rușinosul an 1991, atunci când mulțimea furioasă avea capacitatea de a schimba directori și prim miniștri, atunci când minerii își exercitau rolul clasei muncitoare, clasă conducătoare, rămasă încă la putere, într-un stat de drept rudimentar, perceput doar în zonele de interferență dintre interesul național cu cel particular.
Strada s-a deşteptat, culmea, mai imatură decât a fost ea inițial, chiar dacă există o anume motivație, de genul ”ne-a ajuns până peste cap de atâta corupție și jocuri murdare, de atâta indolență față de noi, față de securitatea generației noastre, generație pe care toți o tratează ca fiind imatură încă”. ”Noi nu suntem imaturi, noi încercăm să demonstrăm că știm să ne asumăm responsabilitatea profundelor schimbări” O astfel de lozincă se dovedește mai apoi a fi fără acoperire, atâta timp cât aceleași glasuri entuziasme și pline de speranță încearcă să construiască iminentele trasee înspre a prelua puterea. ”Fără politicieni! Nu mai avem nevoie de politicieni. Toți sunt corupți, toți nu ne mai reprezintă”! Se pare că, acest tip de discurs este unul care riscă să construiască anarhia, atâta timp cât, oricât de mult nu ne plac politicienii actuali, ei reprezintă voința liber exprimată nu a 70.000 de oameni, ci a 20.000.000 de alegători. Noile legi invocate nu pot fi făcute pe marginea șoselei sau în piețele publice ale orașelor, ele țin de majorităţile politice, pe care clasa politică reuşeşte să le formeze.
Vom putea scăpa de actuala clasă politică, printr-o nouă revoluție sau printr-o lovitură de stat, ceea ce este imposibil de realizat atâta timp cât nimeni nu urmărește să schimbe regimul politic (deci, revoluție nu poate fi) și nimeni din piețele publice nu dorește să-și asume, în nume propriu, lovitura de stat, preluarea puterii din mâinile corupților actuali. Bine, va prelua puterea un X și un Y, dar ce se va întâmpla cu țara ”a doua zi după”? Se pare că, pentru furia mulțimii este un orizont mult prea îndepărtat. Există ”spiritul buldozerului”, al celui care distruge, fără a se mai gândi ce poate fi construit pe acelaşi loc, riscând să rămână un alt loc viran.
Există o puternică descătușare de energii, care, dacă vor rămâne în stradă, nu ne vor ajuta cu nimic, decât să distrugem și ceea ce a fost construit bine. Îndreptățirea străzii de a amenda actuala clasă politică nu-i motivează derapajul de la regula democrației, ignorarea unei majorităţi ce nu poate fi schimbată decât tot prin scrutin universal.
Schimbarea, de această dată asumată și de actuala clasă politică, poate fi o soluție viabilă în momentul în care ea devine funcțională, în termenii realității din teren, acolo unde strada încearcă nu să dicteze, ci să mențină vie nevoia de schimbare, fără a fi atacate instituţiile statului de drept, fără a vicia separarea puterilor în stat.
Președintele Klaus Iohannis are șansa de a menține ordinea, de a fi glasul ascultat de toți cei care nu pot să facă următorul pas înainte fără o firească și necesară mediere. Este rolul președintelui de a articula o realitate în care să existe înțelegere între toți actorii politic, dar și între aceștia și societatea civilă, păstrând întreaga construcție în limitele constituţionale, astfel încât legea să fie respectată, iar în momentul în care se ajunge la concluzia că sunt necesare modificări legislative, acestea să fie făcute de cei îndrituiți să lege să le facă, de puterea legislativă.
Fierbe strada în nerăbdarea schimbării. Ea este necesară și va fi făcută doar dacă va exista voința politică și civică, detașate de interesele bănuite a popula subsolurile societății, acolo unde se fac și se desfac destinele poporului român.
ADI CRISTI
