24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Un magistrat britanic, care urmează să-și publice joi dimineața concluziile asupra morții prin otrăvire a fostului agent FSB (ex-KGB) Aleksandr Litvinenko în 2006 la Londra, ar putea acuza direct Rusia, cu riscul de a reaprinde tensiunile cu Kremlinul, comentează AFP. Potrivit cotidianului The Guardian, judecătorul Robert Owen ‘ar putea face statul rus responsabil de moartea’ lui Aleksandr Litvinenko, decedat în 2006 într-un spital din capitala britanică după ce fusese otrăvit cu poloniu-210, o substanță radioactivă extrem de toxică și aproape imposibil de detectat. Publicația adaugă că diplomați britanici au cerut premierului David Cameron să nu decreteze eventuale sancțiuni ca represalii pentru a nu compromite negocierile asupra conflictului în Siria. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova ‘nu este interesată’ de concluziile anchetei britanice. Pentru văduva lui Litvinenko, Marina, acesta este finalul unei lupte îndelungate pentru a cunoaște adevărul asupra morții soțului ei în circumstanțe demne de un roman de spionaj din timpul Războiului Rece. ‘Este ultimul lucru pe care îl pot face pentru el. Trebuie să-i apăr numele și amintirea. Este important pentru mine să existe în fine o explicație oficială’, declarase ea pentru AFP în 2015. Aleksandr Litvinenko a decedat la 23 noiembrie 2006, la vârsta de 43 de ani. Fotografia sa de pe patul de spital, în care apare pleșuv și descărnat, a făcut înconjurul lumii. Cu trei săptămâni înainte, el băuse un ceai într-un bar din Millenium Hotel, în centrul Londrei, în compania lui Andrei Lugovoi, fost agent FSB, în prezent deputat al unui partid naționalist rus, și omul de afaceri rus Dmitri Kovtun, și el provenind din rândurile serviciilor secrete ruse. În urma anchetei, s-a descoperit o concentrație foarte mare de poloniu-210 în bar, în special în ceainicul utilizat de Litvinenko. Chiar în seara întâlnirii lor, Litvinenko — opozant al lui Vladimir Putin, stabilit din 1999 în Regatul Unit — s-a simțit rău. Internat pentru îngrijiri intensive la University College Hospital din Londra, el a reușit — în timpul lentei sale agonii — să discute peste opt ore cu doi detectivi de la Scotland Yard, dându-le detalii prețioase pentru anchetă. Într-o scrisoare, fostul agent l-a acuzat pe Vladimir Putin că ar fi comanditat uciderea sa, ceea ce Moscova a negat întotdeauna. Cadavrul lui Litvinenko, care obținuse cetățenie britanică și se convertise la islam, a fost înhumat într-un cimitir londonez, închis într-un sicriu de plumb pentru a bloca radiațiile. O primă anchetă judiciară a vizat posibila implicare a Kremlinului în moartea lui Litvinenko, care cerceta ‘eventualele legături între Vladimir Putin și crima organizată’, potrivit avocatului văduvei sale. Dar această anchetă a fost blocată ca urmare a refuzului Moscovei de a-i extrăda pe Dmitri Kovtun și pe Andrei Lugovoi. O ‘anchetă publică’ a preluat atunci inițiativa. De importanță mai mică, ea servește doar stabilirii faptelor, fără a pronunța condamnări. Ancheta a insistat în special asupra rolului lui Dmitri Kovtun, fost agent, devenit între timp om de afaceri. Potrivit lui Robin Tam, consilier juridic al judecătorului de instrucție, Dmitri Kovtun ar fi spus unui prieten că era în posesia unei otrăvi extrem de puternice și căuta un ‘bucătar’ pentru a i-o administra lui Litvinenko. Concentrații foarte ridicate de poloniu au fost descoperite, de altfel, în chiuveta camerei 382 de la Millenium Hotel, ocupată de Kovtun. Pentru Marina Litvinenko nu există nicio îndoială: ‘Soțul meu a fost ucis de agenți ai statului rus în acest prim act de terorism nuclear în plin centrul Londrei. Acesta nu ar fi putut avea loc fără ca Putin să fie la curent și să-și dea consimțământul’. Dacă judecătorul de instrucție Robert Owen confirmă teza unui asasinat comanditat de Moscova, o pistă pe care el o ‘validase’ la deschiderea anchetei, relațiile între Rusia și Marea Britanie riscă încă o dată o serioasă deteriorare.
