Ministerul Justiției va continua demersurile pentru abrogarea prevederii legale referitoare la reducerea pedepselor pentru deținuții care publică lucrări științifice, a anunțat ministrul Raluca Prună joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Ministerul Justiției are inițiativa, iar eu am să merg în continuare pe abrogare. (…) Voi merge mai departe cu ordonanța de urgență și o să o pun pe site, nu am obligația să fac o consultare, dar pentru că subiectul e de interes, o să o pun în consultare vineri (…). Voi argumenta pe discriminare, pentru că e discriminatoriu să răsplătești munca intelectuală mai mult decât munca fizică, și pe elemente de drept comparat”, a spus Raluca Prună. Ea a argumentat urgența abrogării prevederii legale prin faptul că fenomenul este departe de a se fi încheiat, la începutul lunii ianuarie fiind în pregătire peste o sută de lucrări științifice cu autori deținuți. „Să știți că este exponențial și numărul de lucrări în pregătire și vă dau cifre. În 31 decembrie (…) erau 45 de lucrări în pregătire, potrivit datelor care mie mi se dau de către Administrația Națională a Penitenciarelor. Pe 6 ianuarie erau peste o sută de lucrări și acum nici nu se mai știe cifra. Iar eu fac discuția asta în CSM pentru că nu vorbim aici doar de profesori, de edituri, vorbim și de judecători delegați, vorbim de instanțe în fața cărora aceste lucrări au ajuns”, a precizat ministrul Justiției. În opinia sa, discuțiile despre discriminare nu se justifică în acest caz, deoarece beneficiile obținute de deținuții care efectuează muncă fizică sunt în prezent mai mici decât ale celor care semnează lucrări științifice. „Vreau să spun că este la fel de discriminatoriu ca pentru muncă așa-zis intelectuală, deși eu nu am niciun motiv la acest moment să identific o lucrare din lista lucrărilor din 2015, care după standardele europene poate fi considerată lucrare științifică, deci eu constat că avem o procedură extrem de detaliată (…), eu spun că litera ei nu s-a aplicat și asta urmează să spună procurorii, nu eu. Dar rezultatul este de peste 350 de lucrări scrise, iar beneficiul este de 30 de zile, deci noi oricum discriminăm între munca fizică, unde primim o zi liberă la patru zile de muncă, și dăm 30 de zile la o colecție de hârtii care se numește lucrare științifică. Iar eu am, ca Minister al Justiției, obligația să constat acest lucru”, a mai spus Raluca Prună. Ea nu a exclus posibilitatea ca ordonanța de urgență pe care urmează să o promoveze să sufere modificări la dezbaterile din Parlament sau ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale. Președintele CSM, judecătorul Mircea Aron, a ținut să precizeze că instituția pe care o reprezintă nu se opune abrogării prevederii legale care permite reducerea pedepselor celor care elaborează lucrării științifice, chiar dacă în comisia care a analizat situația s-a ajuns la concluzia că ar fi posibilă păstrarea măsurii, dar cu o clarificare a criteriilor de aplicare. „Nu avem controverse cu dumneavoastră pe chestiunea aceasta (…). S-a făcut o analiză, o analiză care, până la urmă, a pus în cântar dacă și munca intelectuală trebuie cântărită. (…) Noi nu am făcut decât o analiză în care spunem da, de principiu ar putea să constituie muncă și să scadă din pedeapsă și efortul intelectual. Că acest efort intelectual a fost zero în toate situațiile din 2015, nu ne-am opus și, încă o dată, noi am declanșat discuția cu privire la această chestiune. (…) Să nu se înțeleagă că noi suntem fanii celor care scriu cărți înăuntru, dimpotrivă, suntem primii care am dezavuat”, a arătat președintele CSM. Judecătorul Adrian Bordea, membru al CSM, afirmase anterior că abrogarea dispoziției care permite reducerea pedepselor persoanelor condamnate, în baza lucrărilor științifice, poate genera mai mult rău și că soluția ar fi înăsprirea condițiilor. „Noi am analizat în Comisia 1 tot ceea ce au însemnat discuțiile din spațiul public, care par a fi negreșit justificate, și s-a ajuns la concluzia că în ceea ce privește condițiile pentru acordarea unor beneficii celor care scriu lucrări științifice trebuie să fie determinate de calitatea acelui înscris, a acelei lucrări. S-a considerat că definirea caracterului științific al lucrării trebuie foarte bine stabilită (…). Abrogarea unei astfel de dispoziții poate crea mai mult rău și de aceea am considerat că nu abrogarea este poate soluția cea mai bună, ci înăsprirea sau stabilirea mai corectă a condițiilor în care un deținut poate beneficia (…) de un câștig”, a explicat Bordea.