Etnologul Rusalin Ișfănoni: Brâncuși a pornit de la creația țărănească în arta modernă pe care a realizat-o

Mediul cultural țărănesc în care a copilărit și s-a format Constantin Brâncuși i-a influențat creația, a afirmat vineri cercetătorul etnolog Rusalin Ișfănoni. „Primele lui contacte cu lemnul, cu obiectele lucrate artistic au fost în gospodăriile țărănești, la stână, unde a fost cioban, în curțile oltenilor, în tot spațiul unde s-a plimbat el până când a plecat la Paris. Comentatorii occidentali spun că Brâncuși s-a inspirat din arta africană, pe care artistul a văzut-o la diferite expoziții. Ei n-au cunoscut mediul țărănesc în care a trăit artistul”, a explicat cercetătorul, la evenimentul „Confluențe: Brâncuși și satul” organizat la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. Rusalin Ișfănoni a prezentat prelegerea „Constantin Brâncuși de la creația țărănească la sculptura modernă”. El și-a ilustrat conferința cu prezentarea unor similitudini între opera brâncușiană și arhitectura arhaică sau o serie de obiecte din gospodăriile țărănești regăsite în Muzeul Satului. Au fost astfel ilustrate „Coloana fără sfârșit” asociată cu stâlpii de la prispa pivniței mari a Gospodăriei Curtișoara sau de la foișorul Bisericii Răpciuni ori prispa casei Dumbrăveni; „Masa Tăcerii” asociată cu piatra de moară folosită ca masă de pomană la Biserica din Răpciuni; „Regele regilor” prezentat prin analogie cu un cric de ridicat căruța din tinda Casei Năruja sau cu piua de lemn de la Casa Straja ori cu un stâlp de poartă de la Casa Curteni. Alte similitudini sesizate de Ișfănoni se regăsesc în „Vrăjitoarea”, asociată cu o piesă de port pastorală, gluga, de la Casa Stănești; „Domnișoara Pogany”, care se aseamănă cu Maica Precistă îndurerată, pictură naivă pe sticlă din albumul Iuliana și Dumitru Dancu și „Cocoșul” care se aseamănă cu sfeșnicul, făclierul de la Casa Moiseni din Muzeul Satului. „Eu nu susțin că Brâncuși s-ar fi inspirat din aceste obiecte. Dar a crescut în mediul acesta. Practic, o serie de lucruri din Gorjul lui natal, pe care Brâncuși nu le-a uitat niciodată, au făcut ca operele lui să ne amintească de obiecte avute în ambientul familiei sale, de la arhitectură, la țesături, la unelte”, a spus Rusalin Ișfănoni. Evenimentul, care a marcat împlinirea a 140 de ani de la nașterea sculptorului, face parte atât din proiectul „Întâlniri memorabile. Mari personalități românești”, cât și din programele de pedagogie muzeală destinate copiilor și tinerilor.