Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat vineri, într-o conferință de presă la Cluj, că în luna septembrie ar urma să fie pornit primul lot din proiectul spitalelor regionale de urgență.
‘Problema este cea legată de stabilirea unei hărți a serviciilor medicale pentru fiecare regiune. În două luni se termină această hartă și după aceea cele legate de actualizarea planurilor de studii de fezabilitate. Există la Iași o polemică locală despre locația spitalului, avem asigurări că locația va fi validată de autoritățile locale. Cred că în această toamnă una din garanțiile pentru spitalul regional din Cluj este că avem un ministru preocupat și faptul că Guvernul a încercat, printr-o metodă simplă, să simplifice procedurile și să ajungem la termen. Am vorbit cu comisarul european Corina Crețu, ne-a asigurat că finanțarea există și, atunci când terminăm aceste condiții, estimăm în septembrie, să se dea drumul primului lot din proiect’, a precizat Vasile Dîncu. Potrivit acestuia, inițial a fost vorba de 27 de spitale regionale, apoi de opt, iar în prezent au rămas trei, la Cluj, Iași și Craiova. Vasile Dîncu a adăugat că există de câțiva ani asigurată finanțarea cu fonduri UE pentru cele trei spitale, câte 50 de milioane de euro, și că se poate ajunge și la o finanțare suplimentară, pentru aparatură și dotări. La rândul său, premierul Dacian Cioloș a declarat, în aceeași conferință de presă, că garantează că există fonduri pentru spitalul de urgență din Cluj. ‘Nu construiește primul ministru, nu face studii de fezabilitate primul ministru, nu pregătește proiectul tehnic. Lucruri care nu țin de mine sau de Guvern nu le pot garanta, dar pot garanta că există finanțare, că Guvernul actual a început să revadă studiul de fezabilitate care a fost făcut în urmă cu ceva vreme și studiul trebuie reactualizat pentru a putea lansa proiectul tehnic. Pentru revizuirea studiului de fezabilitate vom folosi Compania Națională de Investiții, cu obiectivul de a finaliza acest studiu în toamnă și să lansăm apoi licitația pentru proiectul tehnic și pentru execuție’, a menționat Dacian Cioloș. Spitalul regional de urgență din Cluj ar urma să fie construit în comuna Florești, pe 15 hectare. Premierul Dacian Cioloș și vicepremierul Vasile Dîncu a efectuat, vineri, o vizită de lucru în Cluj. Cei doi au avut o întâlnire cu prefectul Gheorghe Ioan Vușcan, cu președintele Consiliului Județean Cluj, Marius Mînzat, și cu Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. De asemenea, au vizitat Muzeul de Istorie al Transilvaniei și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare Cluj-Napoca. Comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu a declarat, joi, că România are alocați, în perioada 2014 — 2020, 500 de milioane de euro pentru educație și sănătate, în care intră și fondurile pentru trei spitale regionale, însă, spune ea, nu există încă un amplasament pentru aceste noi unități medicale. „Pentru sănătate și educație România are alocată, pentru 2014 — 2020, suma de 500 de milioane de euro și pentru fiecare spital regional 50 de milioane de euro, deci suma totală pentru sănătate și educație este de 500 de milioane. Am spus acest lucru în timpul conferinței pentru că este datoria mea să trag și un semnal de alarmă atunci când este cazul și așa cum am spus a fost o luptă continuă ca să convingem Comisia Europeană să aloce acești bani pentru aceste trei noi spitale regionale, iar, la aproape un an, în iunie 2015, am semnat Programul Operațional Regional unde s-au prevăzut aceste spitale. Din păcate, nu există până la această oră nici măcar amplasamentul unde vor fi aceste spitale”, a afirmat Corina Crețu. Ea a adăugat că a discutat cu ministrul Dezvoltării Regionale și cu ministrul Sănătății pentru a face o evaluare a nevoilor din sănătate. ”Am vorbit cu domnul ministrul al Dezvoltării, cu domnul ministru al Sănătății. Avem nevoie de o evaluare exactă a nevoilor de sănătate din România pentru a ști exact unde vom putea investi. Am înțeles că deja Guvernul se angajează cu Banca Mondială pentru a avea aceste studii și speranța mea este să începem aceste investiții cât mai repede”, a arătat Corina Crețu. În opinia acesteia, ar fi ideal pentru România să înceapă cât mai repede derularea acestor programe, pentru că necesitățile în sănătate sunt foarte mari. „Suntem la începutul perioadei de programare, avem șapte ani în față, ideal ar fi să începem cât mai curând, pentru că necesitățile pentru sănătate sunt foarte mari pentru România. Timp este, dar, dacă pierdem anul 2016, începem să repetăm același scenariu al perioadei precedente, când s-au acumulat foarte multe întârzieri la începutul perioadei de programare”, a subliniat comisarul european.