MURDARI SUFLETEȘTE ȘI FĂRĂ SIMȚUL RĂSPUNDERII

Traian Băsescu nu are liniște și nici odihnă. Este agitat și greu de oprit. Continuă ”să dea ora exactă” pe Dâmbovița, chiar dacă cei mai mulți lideri politici încearcă să-l ascundă sub preșul de pe scena politică a țării.

Este inamicul numărul 1 al celor care au luptat cu el și pe care nu au reușit să-l învingă, din nici o poziție. De fiecare dată, Traian Băsescu a câștigat, chiar și în momentul în care a pierdut sau, în cele din urmă se va demonstra că a pierdut, așa cum ne ”amenință” că se va întâmpla Mircea Geoană. Ceea ce nu putem ascunde este rezultatul final, impus de Traian Băsescu în varianta sa câștigătoare, de care s-a ținut cont, pe care CCR a validat-o, recunoscându-l de două ori președintele țării și tot de două ori salvându-l de la demiterea din funcția prezidențială de către poporul român.

O astfel de precizare este de luat în seamă, chiar dacă nimic nu va mai putea șterge cei zece ani de băsestificare a poporului român.

Traian Băsescu merge înainte. Dar nu înspre viitorul gândit a fi de aur al țării, ci mai ales spre sensurile expresiei ”înainte era mai bine”, evident acest ”înainte” încercând să-i conserve dominația sa prezidențială de președinte jucător peste poporul Român.

Chiar dacă în timpul celor două mandate ale sale la Cotroceni, Traian Băsescu ”nu s-a prea dat el cocoș”, în ceea ce privește unirea cu Moldova de dincolo de Prut, fiind mult prea preocupat cu cocoșul Elenei Udrea, cel din povestea Punguța cu doi bani, în versiunea ”Cocoșul cu milioane de Euro pentru partid”, astăzi i s-a trezit un vis năucitor, cotropitor, îndestulător, gândind o Românie de la Tisa și până dincolo de Nistru. Dacă la întâlnirile din interiorul mandatelor sale, de președinte de țară, îi tot îndemna pe moldoveni să ceară ei unirea cu țara, după ce a fost lăsat de Constituție la vatră, de fapt la pensie, Traian Băsescu a găsit fanta prin care să pătrundă în interiorul Republicii Moldova ca cetățean cu drepturi depline, făcând acest pas de a cere cetățenia Republicii Moldova. Cei mai sensibili și mai afectați de astfel de gesturi de patriot sadea nu reușesc să citească această decizie în cheia pragmatismului. Nu reușesc să înțeleagă calculele băsesciene, în ceea ce privește electoratul de dincolo de Prut, electorat mult prea încet în a sesiza jocurile de culise ale PMP. Traian Băsescu dorește să-și consolideze canalul electoral, ce i-a fost favorabil la ultimele alegeri prezidențiale, atunci când a reușit să-l încurce pe Victor Ponta, forțând electoratul să-și dea voturile lui Klaus Iohannis, chiar dacă acesta a demonstrat, în timpul campaniei electorale, că nu știe precis să arate pe hartă unde este Republica Moldova (sic!).

Acest conservatorism este specific popoarelor din est. El vine din acea inerție molatică a celor care nu privesc cu ochi buni nici un fel de schimbare, de tulburare a unor tradiții și obiceiuri încetățenite din vechime și netulburate de nimeni și de nimic până când vine cineva și cere schimbarea.

Cetățenia moldovenească a lui Traian Băsescu îi va da un plus de aproape două milioane de voturi, din cele patru milioane de români din Republica Moldova, milioane ce pot să însemne pentru PMP un procent de 10% din totalul parlamentarilor români.

Odată intrat în Parlamentul României, PMP va deveni copilul obraznic al politicii românești, ascunzându-se în spatele lui Traian Băsescu, de unde va scoate limba sau va scuipa, mai ales adversarilor politici, pe care, fără nici o scuză, îi va transforma în ținte vii, mișcătoare.

Doar eșecul de la locale al PMP îi va mai tăia din suflul acestui politician atipic, din categoria marilor dictatori, prins astăzi în plasa democrației. Ceea ce ar trebui să fie liniștitor pentru noi este exemplul eșecului lui Traian Băsescu, care ar fi dorit să-și construiască instituții de forță, care să-l asculte și după terminarea mandatelor prezidențiale. Așa ceva nu s-a întâmplat. Este necesară nu numai constatarea aceasta, cât mai ales se impune o tragere la răspundere decisivă și fundamentală a celor care i-au făcut jocurile, a celor care i-au permis să întoarcă legea înspre propriul său popor, înspre oamenii nevinovați sau vinovați doar pentru că nu au dorit să se alăture lui. Din această categorie îi putem culege pe Daniel Morar, fostul director DNA, dar și pe Laura Codruța Kovesi, pe atunci Procurorul General al României, ce avea în subordine DNA și care astăzi (când ea a ajuns șefă la DNA) se minunează că au fost dosare care au zăcut 10 ani prin sertare, pe când Daniel Morar păstorea DNA. Să vezi și să nu crezi cum oamenii pot să fie atât de nesemnificativi, murdari sufletește și fără simțul răspunderii.