24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Europa trebuie să afle că românii au plătit destul de scump decizia de ca poporul român să fie separat prin Pactul Ribbentrop-Molotov, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan la vernisajul expoziției „Masacrul de la Fântâna Albă. 75 de ani – pagina ascunsă a istoriei”. „Decenii întregi autoritățile sovietice și apoi autoritățile rusești au încercat să ne convingă că în aprilie 1941 la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, nu a avut loc niciun masacru împotriva românilor care doreau să se întoarcă în patria mamă și, 50 de ani după acel masacru, nu ne-a fost permis să aflăm, să vorbim, să menționăm să discutăm despre această pagină neagră a istoriei românilor, uciderea a peste 3000 de români pe 1 aprilie 1941 la Fântâna Albă. Am considerat necesar să organizăm astăzi această expoziție aici pentru a ne aduce aminte, pentru a atrage atenția și colegilor din PE, din alte state membre ale Uniunii Europene, cu privire la acest masacru, comparabil cu masacrul împotriva elitei poloneze de la Katyn, tot din cel de-Al Doilea Război Mondial „, a declarat Siegfried Mureșan, marți seară, cu prilejul lansării oficiale la Parlamentul European a expoziției.
El a adăugat că vrea, astfel, ca „Europa să afle că poporul român a plătit destul de scump o decizie, decizia de a separa poporul român prin Pactul Ribbentrop-Molotov”.
„Decizie pe care noi nu am vrut-o nu am fost consultați, nu am participat, decizie, evident luată împotriva voinței noastre(…) Cred că ne vom îndeplini obiectivul de-a lungul acestei săptămâni de a aduce acest masacru într-o oarecare măsură în conștiința colegilor din alte state”, a declarat Mureșan.
El a precizat că, „în 1939, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, în 1940 România a fost nevoită să cedeze nordul Bucovinei și Basarabia Uniunii Sovietice”.
„Drepturile populației majoritare din aceste regiuni românești ale lumii au fost evident îngrădite, încălcate. În 1941 în zilele de zilele de sărbătoare, de Paște, autoritățile sovietice au răspândit vorba în rândul populației române care, evident, aspira să revină la patria mamă că întoarcerea este posibilă. Ca urmare, 3000 de oameni s-au pornit la drum pe cale pașnică din sate de pe Valea Siretului, din nordul Bucovinei, spre patria mamă. Ostașii sovietici i-au așteptat acești oameni care mergeau pașnic pe jos la trei kilometri de granița României, i-au atacat cu arme, i-au mitraliat, i-au ucis, i-au îngropat, pe unii uciși, pe unii chiar de vii, doar răniți, în gropi comune pregătite, din ceea ce a fost evident un masacru pregătit și începutul unei lungi perioade de prigonire a românilor din Basarabia și Bucovina”, a declarat Mureșan.
El a explicat că efortul pentru organizarea expoziției a fost unul considerabil, având vedere că pentru alegerea celor aproape 100 de fotografii prezentate în cadrul expoziției au fost evaluate „peste 4000 de fotografii din arhive din România, din Republica Moldova și de la Cernăuți”.
Mureșan a mulțumit, în context, celor două coordonatoare ale proiectului Diana Postică și Stela Culic, precum și deputatului Eugen Tomac, inițiator alături de el ai expoziției.
El a explicat că Tomac nu a reușit să ajungă la eveniment având în vedere că dinspre București „avioanele nu au călătorit astăzi (marți — n.r.) cum trebuie” spre Bruxelles.
„Dar, mă bucur că sunteți aici un grup de oaspeți din România și un grup de tineri din Republica Moldova. Prin invitarea tinerilor din Republica Moldova am vrut să dau un semnal clar că românii de dincolo de Prut sunt parte a istoriei românilor, sunt parte a viitorului românilor. Vreau ca și voi, la fel ca noi, să fiți parte a Europei, să trăiți într-o Europă liberă, prosperă, sigură”, a mai declarat europarlamentarul.
În cadrul evenimentului, președintele Institutului „Frații Golescu”, Mihai Nicolae, a declarat că „fenomenul Fântâna Albă reflectă cel mai bine toate turbulențele celei de a doua jumătăți a războiului și a secolului XX”.
„Între 1940, când se întâmplă această abominabilă crimă, și până după Revoluție nu puteam vorbi, nu se putea menționa, nu scria nimeni. Așa că nu avem foarte multă istoriografie, nu avem foarte multă cercetare. În același timp, trebuie spus că, până în 1990, nici vorbă să se poată discuta sau să poată fi abordat subiectul, iar după ’90 vecinii noștri ucraineni, pentru o scurtă perioadă, au blocat orice încercare de dialog, de înțelegere a acestui fenomen, a acestui masacru. După aceea, înțelegând că nu e vorba de răspunderea lor, au început să producă mai multe file la dosarul respectiv”, a declarat Nicolae.
Nu în ultimul rând, europarlamentarul Theodor Stolojan, prezent la eveniment, a declarat că o carte apărută recent în librăriile din România, a lui Mihai Sturza, „Basarabia. Documente istorice”, demonstrează „mârșăvia care a fost la vremea respectivă vizavi de Basarabia și de România și acea înțelegere sinistră dintre două regimuri dictatoriale, Germania hitleristă și Uniunea Sovietică”.
„O doua carte care face referire la acest fenomen — Fântâna Albă — este o carte care a apărut mai demult în România, dar este o carte care trebuie citită de oricine vrea să cunoască istoria a ceea ce s-a întâmplat după intrarea Uniuni Sovietice, în 1940, în Basarabia. Este o carte scrisă de Anița Nandriș-Cudla, „Douăzeci de ani în Siberia”.
„Ceea ce s-a întâmplat în 1941 a fost premeditat de către stăpânirea sovietică pentru a le da impresia că pot pleca, deoarece numai în acest fel acei 3.000 de oameni s-au hotărât să plece, să se ducă spre graniță, când știau foarte bine care pot fi consecințele. Lor li s-a spus practic că pot trece în România și apoi s-a întâmplat acest masacru”, a mai declarat europarlamentarul. (AGERPRES)
