Judecătoarea Helen Andenaes Sekulic a respins în schimb al doilea aspect al plângerii depuse de Breivik, care se referea la comunicațiile acestuia cu exteriorul.
Extremistul norvegian, 37 de ani, care s-a prezentat uneori deschis ca un neonazist, a cerut ridicarea restricțiilor privind corespondența și vizitele |pentru a putea coresponda cu simpatizanți, o perspectivă respinsă de autorități din motive de securitate.
Pe 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik a ucis opt persoane, la Oslo, într-un atac cu bombă în apropierea sediului guvernului norvegian, după care, deghizat în polițist, s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfășurau cursurile școlii de vară a tinerilor laburiști norvegieni, omorând alte 69 de persoane. El a fost condamnat în august 2012 la o pedeapsă de 21 de ani de închisoare, care poate fi prelungită dacă se consideră că Breivik reprezintă o amenințare pentru societate.
Breivik a acuzat statul norvegian de ”tratament inuman și degradant” pentru că este ținut separat de ceilalți deținuți și întrucât nu i se respectă dreptul la corespondență, încălcându-se astfel două prevederi ale Convenției Europene privind Drepturile Omului.
În închisoarea Skien, Anders Behring Breivik dispune de un televizor cu cititor DVD, Playstation, o mașină de scris, aparate pentru exerciții fizice, cărți și ziare.