Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în întreaga lume, potrivit specialiştilor. De altfel, numărul tot mai mare de cazuri este pus şi pe seama asocierii unor multipli factori de risc cardiovasculari, printre care: hipertesiunea arterială,dislipidemiile, diabetul zaharat şi boala cronică de rinichi. În ceea ce priveşte diabetul zaharat şi hipertensiunea arterială, specialiştii atrag atenţia că între cele două afecţiuni există o legătură foarte strânsă.
„Din păcate, dacă prevalenţa în populaţia generală a hipertensiunii arteriale este undeva între 50-60%, la persoanele cu diabet zaharat de tip 2 aceasta ajunge până la 70-75%. Şi fenomenul invers este valabil. Pacienţii cu hipertensiune arterială au o incidenţă a diabetului zaharat de 2-3 ori mai mare decât pacienţii fără hipertensiune arterială, deci există o strânsă legătură între cele două afecţiuni. Aş mai preciza un lucru, că doar 25% din pacienţii diabetici şi hipertensivi se găsesc în ceea ce numim noi ţinte, valori acceptabile ale hipertensiunii arteriale. Iar dacă pacientul cu diabet zaharat are un risc cardiovascular de 2-3 ori mai mare decât pacientul fără diabet zaharat, atunci asocierea hipertensiunii arteriale dublează şi acest risc care şi aşa este crescut”, a declarat prof. univ. dr. Romulus Timar,şef Clinica de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din cadrul Spitalului Județean de Urgență Timișoara, cu prilejul conferinţei de presă organizată în data de 17 mai 2016 la Timişoara pentru a marcaZiua Mondială de Luptă împotriva Hipertensiunii Arteriale.
În ciuda prevalenţelor crescute, atât ale diabetului zaharat cât ale hipertensiunii arteriale, astfel de afecţiuni pot fi prevenite. Iar modul de viaţă de zi cu zi a fiecărei persoane în parte joacă un rol esenţial în acest sens.
„Atât în cazul hipertensiunii arteriale cât şi al diabetului zaharat şi al bolilor cronice de rinichi, primul pas, şi cel mai importat, care ar trebui făcut cred că este modificarea stilului de viaţă. Această modificare a stilului de viaţă ar trebui să constea într-o alimentaţie corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ cât şi din punct de vedere calitativ, un loc important revenind reducerii consumului de clorură de sodiu. Pe lângă faptul că pacienţii şi persoanele îşi pun singuri sare în alimente chiar înainte de a gusta alimentele, aceste alimente sunt gata preparate – conservele, mezelurile, afumăturile -, şi au din start o cantitate de clorură de sodiu, de sare, atât de mare încât depăşeşte necesarul pe zi a unui pacient. Se consumă în medie 10-12 g de sare pe zi, când ar trebui să consumăm sub 5 g de clorură de sodiu pe zi. Alături de alimentaţie foarte importantă este mişcarea. A face exerciţii fizice, inclusiv mersul pe jos, sunt lucruri importante. Iar al treilea factor important este renunţarea completă la fumat, viciu care are şi pentru diabet zaharat un efect nociv, dar şi pentru hipertensiunea arterială un efect supresor pe care îl realizează”, a mai subliniat prof. univ. dr. Romulus Timar.
În ceea ce priveşte consumul de alcool, specialistul a menţionat că un consum moderat de alcool (o porţie de alcool la femei şi una-două porţii pe zi la bărbaţi, o porţie însemnând 300ml de bere, 150ml de vin şi 30 ml băuturi spirtoase) nu este dăunător.