Întrebare: Domnule Prim-ministru, săptămînă trecută ați participat la Forumul Economic „Republica Moldova în noul context regional”, organizat de Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova și ați avut o întrevedere cu reprezentanții mediului de afaceri, membri ai Camerei de Comerţ Americane din Republica Moldova, ai Asociaţiei Businessului European şi ai Asociaţiei Investitorilor Străini. Ce concluzii ați tras, dle Premier, după aceste două reuniuni importante cu oamenii de afaceri?

Răspuns: În momentul în care am devenit prim-ministru am stabilit două obiective esențiale pe termen scurt: stabilizarea Republicii Moldova și recîștigarea încrederii cetățenilor și a partenerilor externi în guvernare şi în opțiunea noastră pro-vest. Practic, e vorba de stabilitate şi prosperitate, cu refacerea drumului european. După patru luni, mă bucur să spun că sîntem o țară stabilă: avem o majoritate parlamentară solidă, care va guverna pînă în 2018, indiferent de rezultatul de la alegerile prezidenţiale; avem un plan clar de reforme agreat și validat cu instituțiile europene și internaționale; avem liniște pe străzi și mecanisme de dialog cu societatea civilă şi cu sectorul de afaceri; avem pensii și salarii plătite la timp. Așa cum bine știți, am primit semnale încurajatoare atît de la Bruxelles, inclusiv la ultima vizită europarlamentară la Chişinău, cît și de la Washington, fie că vorbim de relaţia bilaterală cu SUA sau de relaţia cu FMI.

Mesajul meu este că Guvernul are voinţă şi mişcă lucrurile: da, poate face mai mult, poate face mai bine, şi va face acest lucru, după cum se va vedea în următoarele luni, dar nu poate face totul singur. După ce am înlăturat frînele birocratice sau politice puse în ultimii ani, a venit timpul să accelerăm, să avem nu doar stabilitate, ci următorul nivel: încredere în dezvoltare, Moldova are nevoie de refacere economică, rapid. Aici, alături de societatea civilă, contribuția mediului de afaceri este esențială. Locurile de muncă aduc un trai mai bun și sînt cea mă eficientă soluție împotriva sărăciei, însă trebuie ţinut cont de faptul că statul nu are pîrghii pentru a moderniza singur ţara: vrem o renaştere economică, vrem o reindustrializare în conformitate cu nevoile secolului XXI, şi vrem să facem un parteneriat serios cu mediul de afaceri pentru investiţii. Asta înseamnă parcuri IT de top, agricultură performantă și competitivă bazată pe tehnologii inovatoare, dar si, dacă e să preluam o sintagmă după care unii sînt nostalgici, “fabrici şi uzine”, însă în varianta lor modernă, la nivelul deceniului şi secolului în care trăim, căci modelele din trecut nu mai funcţionează. Moldova trebuie pregătită pentru 2020, nu pentru 1980.

De aceea, m-am întîlnit cu mediul de afaceri și am să continui să o fac pentru că Republica Moldova are nevoie de locuri de muncă create de mediul privat. Vreau ca Guvernul și oamenii de afaceri să aibă un parteneriat onest si bazat pe încredere cu responsabilități din ambele părți: noi reducem birocrația și poverile de tot felul, ei cresc investițiile și angajează mai mulți oameni. Avem mecanisme de consultare, inclusiv unul cheie, Consiliul economic al Prim-ministrului, ne întîlnim de oricîte ori este necesar, vreau ca orice problemă să fie discutată deschis, iar soluțiile să fie găsite în comun. Sînt optimist că determinarea  Guvernului de a schimba lucrurile a fost bine receptată, iar consecințele vor fi resimțite de societate în anii următori. Sigur că nu putem face miracole instant şi asta pentru simplul fapt ca am avut, şi încă mai avem, multe de îndreptat. Însă ofensiva de seriozitate de care vorbeam în raportul de 100 de zile, rămîne o realitate fermă.

Î.:  Încotro credeți că se îndreaptă mediul de afaceri din Republica Moldova?

R.: Cred că mediul de afaceri este unul tot mai exigent și un bun observator a ceea ce se întîmplă în Republica Moldova. Întreprinzătorii autohtoni sau străini capătă pe zi ce trece tot mai multă încredere că au în Guvern un partener serios de discuție, care vrea să îi ajute, nu să le pună piedici. Consiliul Economic al Prim-ministrului, alte platforme de dialog cu mediul de afaceri, societatea civilă, mediul academic  nu sînt doar instrumente de PR, ci laboratoare de soluții pentru guvernare. Ca să citez din clasici, sîntem la începutul unei frumoase prietenii de pe urma căreia vor profita cetățenii Republicii Moldova.

Ca om care a făcut business și înțelege businessul, vreau să punem capăt problemelor structurale care afectează investițiile și crearea de locuri de muncă: birocrație, corupție, acces limitat la finanțe, calitatea capitalului uman și a infrastructurii. Avem multe ziduri de dărîmat și multe prejudecăți de înlăturat, știu, dar sîntem sinceri în parteneriatul pentru rezultate și pentru Republica Moldova pe care îl propunem mediului de afaceri. Mesajele mele interne sînt dublate şi de o serie de mesaje externe, inclusiv avem rezonanțe pozitive și încurajatoare  și în presa străină. Mă bucur sincer că mesajele noastre sînt  receptate cum se cuvine in Europa, in Statele Unite, dar şi în spaţiul mediatic şi în mediul politico-economic al altor parteneri de dezvoltare.

Î.:   Un mediu de afaceri mai bun înseamnă, în primul rînd, reforme.  Care vor fi acţiunile Guvernului în vederea îmbunătăţirii climatului investiţional şi dezvoltării economice a ţării?

R.: În primele 100 de zile de guvernare am demonstrat că sîntem Guvernul care face. Am preferat, inclusiv eu personal, mai puțin să vorbesc dar să acționez, ştiu foarte bine că cetățenii s-au săturat de politicieni care doar exersează  prin platourile TV. Nu avem doar planuri de viitor, avem proiecte și realizări concrete. În mod cert nu destule, dar suficiente, în doar 3-4 luni, pentru a proba bună-credință și ideea că sîntem la guvernare pentru a aduce schimbare, nu pentru a cumpăra timp sau răbdare. Noi nu vrem ca oamenii să fie prea răbdători cu noi, vrem doar să vadă ce facem şi să îmbunătățim împreună Moldova, la toate capitolele, de la politici publice la schimbarea mentalității și comportamentelor în întreaga societate. Nu întîmplător merg mult în teritoriu: vreau să fiu alături de toţi cetăţenii serioși, care muncesc pentru succesul Moldovei, încurajez şi respect succesul moldovenesc peste tot unde îl vad.

Revenind la acţiunile Guvernului pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri: am instituit un moratoriu pentru controalele de stat ale agenților economici. Acesta este primul pas, pentru că în timpul apropiat, Guvernul va examina un nou pachet legislativ privind controlul de stat care va fi  pro-business și pro-locuri de muncă. Scopul acestuia este diminuarea poverii administrative asupra mediului de afaceri, eliminarea situațiilor de abuz, eficientizarea și transparentizarea controlului de stat. Pe parcursul primilor 3 ani de activitate de la data înregistrării de stat a persoanei care practică activitatea de întreprinzător va fi interzisă efectuarea controalelor planificate, la maxim posibil vor fi aplicate  prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra domeniilor fiscal și vamal.

Reforma instituțională a organelor de control urmează firesc. Din 69 de instituții cu funcții de control, vor rămîne 10 și 4 regulatori independenți. În plus, am început optimizarea și reducerea actelor permisive, care sînt astăzi prea multe și nejustificate, avînd un impact indirect, dar foarte important asupra atractivității noastre investiționale. Astfel din totalul de 416 de acte permisive au fost propuse spre eliminare 114, și procesul nu se va opri aici. Implementarea ghișeului unic pentru acte permisive, reforma autorizațiilor de funcționare, eliminarea obligativității folosirii ștampilei, schimbarea modului de funcționare a sistemului vamal – schimbare care deja aduce venituri mai mari, toate acestea sînt proiecte demarate și care vor facilita dezvoltarea businessului în Moldova.

În plus, noua lege a procuraturii, ce va intra în vigoare la 1 august, va  consolida lupta anti-corupție şi încrederea cetăţenilor în statul de drept. Au fost întreprinși pași concreți pentru a spori prerogativele de reglementare și independență a BNM și CNPF. Îmbunătățirea Codului Muncii pentru a fi mai flexibil și a permite diverse forme de contracte, racordarea sistemului de învățămînt la cerințele pieței muncii prin încurajarea învățămîntului dual, dezvoltarea energiei regenerabile și identificarea proiectelor majore de infrastructură sînt parte a schimbării.

Și acesta este doar începutul. Din nou, aş vrea să pun accentul pe un cuvînt cheie: modernizare. Nu pot aici să nu amintesc de un proiect foarte drag mie, cel legat de parcurile IT, prin care le întindem o mînă de ajutor celor care lucrează la tehnologiile viitorului. Voința politică, sprijinul populației și cel extern, precum și un plan clar de dezvoltare vor face diferența pentru Republica Moldova în următorii ani: la următoarele alegeri parlamentare, în 2018, tindem să aducem o ţară modernă, la cheie, cetăţenilor. In același timp, o ţară mai apropiată de Europa, ca mentalitate şi prosperitate.

Î.:  Avem un business care necesită angajament pe termen lung, în contextul îmbunătățirii mediului de afaceri ?

R.: Nimic nu este mai important pentru mediul de afaceri decît stabilitatea și predictibilitatea. Iar garantarea acestor principii, care aduc locuri de muncă, trebuie să depășească un ciclu politic. De aceea atrag mereu atenția aventurierilor politici și piromanilor politici de serviciu să înceteze cu diversiunile, pentru că nu suferă un partid sau altul, ci Republica Moldova. Un armistițiu pentru dezvoltarea economică a țării noastre este mai mult decît necesar la nivel politic. Da, putem sa avem dezacorduri politice, dar cu argumente serioase, pe bază de viziuni de dezvoltare diferite: Moldova nu e o jucărie cu care să se joace nişte politicieni cu atitudini copilăroase. E foarte uşor să fii ironic, e mult mai greu să ai soluţii, fac şi aici un apel la maturitate politică.

În ceea ce ne privește, angajamentul este clar: vom lua decizii doar după consultări cu societatea civilă și mediul de afaceri, credem în dialog și credem că rolul nostru este să sprijinim, să fim reprezentanții unui stat inteligent -“smart”, adaptat secolului 21. Voi da exemple foarte concrete, ca să fiu bine înțeles. Pentru 2016, lista de măsuri fiscale, bugetare și vamale cu impact pozitiv asupra mediului de afaceri cuprinde: majorarea termenului de reportare a pierderilor de la 3 ani la 7 ani, cu excluderea eșalonării acestora în părți egale; excluderea obligativității contribuabilului de a utiliza numai sistemele informaționale computerizate pentru mașini de casă și control, certificate de către Ministerului Finanțelor; acordarea dreptului agenților economici de a depune dările de seamă fiscale la orice organ fiscal teritorial; diminuarea cotelor taxelor vamale de la ,,5%”,,6,5%”,,8%”,,10%” la ,,1%” pentru mărfurile utilizate în calitate de produse complementare pentru produsele finite ale companiilor din industria prelucrătoare; acordarea posibilității amînării termenului de plată a drepturilor de import pentru agenții economici autorizați cu 10 zile, cu condiția constituirii unei garanții.

De asemenea, ne gîndim la eficientizarea legislației fiscale și vamale prin elaborarea noilor Coduri Fiscal și Vamal, inclusiv prin prisma armonizării legislației naționale la prevederile legislației Uniunii Europene; stabilirea mecanismului de soluție fiscală emisă de Serviciul Fiscal de Stat; revizuirea sistemului de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale; revizuirea sistemului de aplicare a accizelor; revizuirea mecanismului de impozitare a autoturismelor.

Așa cum spuneam, agenda modificărilor trebuie proiectată de comun cu mediul de afaceri și societatea civilă, sigur că trebuie să învățăm și din bunele practici internaționale și aici trebuie să consolidăm cooperarea cu partenerii de dezvoltare şi statele lumii. Așa se construiește angajamentul pe termen lung, așa se construiesc parteneriate serioase.

Î.:  Avem legi și acte normative bune, o recunosc și experții locali, și cei externi, însă există mari probleme la implementarea lor. Credeți că o platformă comunicațională cu oamenii de afaceri ar fi în măsură să elimine unele probleme în acest sens? Care va fi rolul Consiliului Economic pe lîngă Prim-ministru în acest proces?

R:: Implementarea măsurilor luate și respectarea angajamentelor generează încrederea despre care vorbeam la începutul acestui interviu. După astfel de lucruri sîntem judecați. Vă dau doar exemplul Foii de parcurs, pe care o vom îndeplini cu succes pînă la sfîrșitul lui iulie. Există un munte de voință în Guvern și în majoritatea parlamentară pentru a face ce trebuie și a îndeplini întotdeauna ceea ce promitem.

Consiliul Economic nu este o găselniță de imagine. El produce rezultate, oferă soluţii și cenzurează măsuri cînd nu sînt prielnice. Dialogul este unul tehnic și aplicat, pentru că interesele sînt comune. CE vine să ofere o platformă de coordonare și prioritizare a politicilor promovate de guvern în domeniul economic, dar și de monitorizare a eficienței acestora. Grupurile de lucru care funcționează în cadrul Consiliului deja produc rezultate, nu declarații de intenție. Măsurile despre care am discutat mai devreme au fost agreate în Grupul de Lucru „Eliminarea constrîngerilor în activitatea antreprenorială”  și în cel privind facilitarea comerțului transfrontalier. În viitorul apropiat vom avea un grup de lucru dedicat stimulării și menținerii investițiilor private, unul din indicatorii recîștigării încrederii.

Î.: La Forumul Economic al AOAM ați declarat că Guvernul va propune un parteneriat cu investitorii pentru locuri de muncă, inovare şi dezvoltare. Ce va presupune acest parteneriat?

R.: Principiul meu este că vrem să fim judecați după ce facem, nu după zvonuri și acuze. Nu am cerut și nu voi cere un cec în alb oamenilor și mediului de afaceri, tocmai pentru că nereușitele ultimilor ani ne-au învățat că trebuie să oferim înainte de a cere. Triunghiul stat-mediu privat-societate civilă, dacă funcționează eficient, este pașaportul nostru pentru dezvoltare. Adevărul este ca am trăit peste 20 de ani intr-un cerc vicios în relaţia politic-business, a sosit momentul pentru un cerc virtuos.

Parteneriat înseamnă consultare și responsabilități reciproce. Am arătat ce va face Guvernul. Așteptarea mea de la mediul de afaceri este să accelereze investițiile, să creeze locuri de muncă și să plătească taxe la timp, semnalînd în același timp zonele problematice, inclusiv în ceea ce privește corupția. Acest guvern nu tolerează corupția, şi nici mediul de afaceri nu are de ce să tolereze corupţia, iar justiţia de anul acesta este echipată legislativ să-şi facă meseria onest şi responsabil.

Mediului de afaceri îi va fi mai ușor să lucreze cu noi, căci noi intenţionăm să reformăm şi administraţia publică. Guvernul va fi mai mic și mai eficient. Administrația trebuie să fie un partener, nu cineva cu pretenții de stăpîn abuziv, aceasta e filozofia mea.

Î.:   În cît timp și în ce mod, credeți, că planul Guvernului de îmbunătățire a mediului de afaceri va avea impact pozitiv și asupra omului de rînd?

R.: Tot ce facem este cu gîndul la cetățean. Acesta este criteriul suprem pentru succesul guvernării noastre: creșterea nivelului de trai al moldovenilor. Sprijinim mediul de afaceri, dar recunoaștem caracterul profund social al guvernării noastre. Un business solid înseamnă locuri de muncă, venituri pentru cetăţeni, dar și pentru stat – deci mai multe investiții în educație, sănătate sau infrastructură.

Am făcut cîțiva pași importanți în ultimele luni: fonduri mai mari cu 50% pentru medicamente compensate și extinderea acestei liste, creșterea cu 20% a salariilor lucrătorilor medicali din 1 iulie. Am scăzut cu peste 10% costul energiei electrice pentru cetățeni. Tarifele la gaze au fost și ele micșorate cu 10,9%. De asemenea, o preocupare a Guvernului a fost situația cetățenilor vulnerabili: am indexat de la 1 aprilie pensiile și alte prestații sociale cu aproximativ 10%; în plus, am crescut salariul minim garantat în sectorul real de la 1900 la 2100 lei.

Nu ne vom opri aici: pregătim programe clare pentru angajați și pentru accesul la locuințe decente al tinerilor și familiilor tinere. În Raportul de 100 de zile de la preluarea guvernării, spuneam că oamenii trebuie să simtă că viața lor se schimbă în bine, administrația funcționează mai eficient, politica nu mai sfidează cetățeanul, iar partenerii de dezvoltare își recapătă încrederea în noi și continuă sprijinul pentru modernizarea țării noastre. Spun astăzi, conștient de cît de mult avem de lucru, că sîntem pe drumul cel bun.