Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, marți, că lupta anticorupție nu se poate duce la bun sfârșit și cu rezultate bune numai printr-un exercițiu de forță, ci este nevoie de comunicare și argumentare, arătând că în multe momente discursul politic a mers împotriva luptei pentru integritate.

„Cred că la nivelul societății noastre fiecare etapă a strategiei trebuie să aducă și o relegitimare a procesului de luptă anticorupție, de luptă pentru transparență și integritate. Câteodată, nu se pare că totul este de la sine, că totul este evident și nu trebuie să aducem noi și noi argumente. Să nu uităm că în cea mai mare măsură și în multe momente ale istoriei noastre discursul politic a fost cel care a mers subtil sau direct împotriva luptei pentru integritate și a luptei anticorupție, ceea ce a creat o anumită cultură a rezistenței față de lupta anticorupție”, a afirmat Dîncu, la dezbaterea publică privind noua Strategie Națională Anticorupție, organizată de Ministerul Justiției și Cancelaria prim-ministrului.

Vasile Dîncu a arătat că este nevoie de mai multă comunicare și exemple de bune practici în domeniul luptei anticorupție.

„Cred că la această nouă etapă a strategiei trebuie să fim mult mai atenți la exercițiul de argumentare, a aduce practici noi, bune practici, a aduce noi exemple. Cred că lupta anticorupție nu se poate duce la bun sfârșit și cu rezultate bune numai printr-un exercițiu de forță. Evident exercițiul de forță al statului este necesar, dar cred că trebuie să mergem mult mai mult în a argumenta și a reargumenta, a legitima și a relegitima mereu de ce este nevoie de asta. Uneori, în societatea civilă, în opinia publică, se vorbește că procesul electoral lucrează oarecum…, arată câteodată eșecul luptei anticorupție sau că lucrează chiar împotriva luptei anticorupție. Indiferent de cum interpretăm votul în anumite situații, oamenii nu iubesc corupția și nici pe cei corupți. De aceea cred că trebuie să comunicăm mai mult”, consideră Dîncu.

În opinia sa, noua etapă a strategiei este importantă pentru că poate să restituie încrederea oamenilor în statul român.

„Trebuie să lucrăm mai mult cu propria identitate și când se va modifica imaginea noastră despre sine se va schimba și imaginea celorlalți despre noi. Cred că această nouă etapă a strategiei este importantă pentru că poate să restituie încrederea oamenilor în statul român. În acest moment, statul român are o slabă încredere în rândul cetățenilor săi”, a susținut Dîncu.

Potrivit vicepremierului, în general, sunt foarte multe activități ale acestei strategii anticorupție, el menținând implementarea unui sistem integrat de management al activității de investiții publice, control și integritate, organizarea unor sesiuni de instruire pe teme de integritate.

„Am elaborat, de asemenea, o metodologie privind riscurile de corupție la nivelul MDRAP, am elaborat un Cod de etică pentru angajații publici (…). De asemenea, am căutat să cuprindem cât mai multe unități administrativ-teritoriale, împreună cu Ministerul Justiției, în acest proces. În ultimii 3 ani, peste 700 de unități administrativ-teritoriale noi au intrat în acest proiect comun de implementare a strategiei la nivel teritorial”, a adăugat Dîncu.

Vicepremierul a mai arătat că administrația publică locală este în mare măsură subfinanțată, are personal insuficient în multe situații, dar aceste bariere ar putea fi depășite.

El a subliniat că în această nouă etapă a strategiei anticorupție va trebui să se lucreze mai mult la construcția unei culturi a transparenței în României, a unei culturi a integrității.

„Cred că în viitor un lucru important va fi ca, prin strategia de modernizare a funcției publice, să reușim să dăm o mai bună imagine legată de integritatea funcției publice și a mecanismelor de a obține integritate în funcția publică. În acest moment, trebuie să lucrăm mai mult (…) pe a selecționa bunele practici și de a le aduce în fața administrației publice locale. Este nevoie să lucrăm mai mult cu structurile asociative”, a menționat acesta.

În opinia lui Dîncu, este nevoie de a se completa și revizui cadrul normativ privind consilierul de etică, avertizorul de integritate ar putea să aducă un plus în acest proces și trebuie identificate în administrația publică procedurile cele mai vulnerabile de corupție.