Prin imagini unice din Arhiva de aur a Televiziunii Române, ce poartă semnături celebre, prin fragmente din filme şi documentare ce i-au fost dedicate de-a lungul vremii marelui artist şi prin mărturii ale unor oameni ale căror vieţi au fost influenţate, într-un fel sau altul, de personalitatea lui Brâncuşi, telespectatorii TVR au şansa să afle mai multe despre sculptorul din Hobiţa. Emisiunea cuprinde secvenţe din viaţa „artistului inimilor noastre”, de la prieteni la muzele care l-au inspirat, de la controverse până la geniul său creator.

Povestea „Brâncuşi e al meu” porneşte chiar din satul său natal, unde sătenii ne vorbesc despre rădăcinile artistului. De la stilul arhitectural din satul oltenesc şi influenţa tradiţionalului în opera lui Brâncuşi, firul poveştii continuă cu şcoala de la Craiova şi Bucureşti, plecarea la Paris a artistului şi ucenicia în atelierul marelui sculptor francez Auguste Rodin, apoi afirmarea geniului artistic care-i defineşte unicitatea. Pătrundem în atelierul său din Paris şi îi admirăm câteva dintre operele care l-au făcut omul care „a rotit pentru totdeauna destinul sculpturii moderne”: „Rugăciunea”, „Sărutul”, „Cuminţenia Pământului”, apoi „Domnişoara Pogany”, cu cele cinci versiuni ale lucrării, ori „Pasărea în spaţiu”, a cărei imagine se află şi acum pe certificatul de aviator şi de astronaut al piloţilor americani.

Desigur, ansamblului de la Târgu Jiu îi sunt dedicate, de asemenea, momente din emisiune. „Masa tăcerii”, „Aleea scaunelor”, „Poarta sărutului” şi „Coloana fără sfârşit” au fost realizate ca un omagiu închinat eroilor Primului Război Mondial.

De-a lungul primelor patru ediţii „Brâncuşi e al meu”, telespectatorii vor vedea fragmente din producţii precum seria documentarelor semnate de Ioan Grigorescu „Spectacolul lumii”, filmul „Brâncuşi” (scenariu Marin Sorescu, imagine Boris Ciobanu), „Brâncuşi, sculptorul” (1993), un film de Cornel Mihalache, filmul „Cuminţenia Pământului” (1988), realizatori Manase Radnev şi Constantin Chelba (film selectat la Festivalul Internaţional de Televiziune de la Monte-Carlo, 1990 şi laureat cu Premiul ACIN pentru film de artă, în 1988), „Brâncuşi în spaţiul parizian” (1996), realizatori Ruxandra Garofeanu, Constantin Chelba), „Brâncuşi, fotograf”, realizator Ileana Ploscaru Panait, emisiunea „Arte frumoase” (Ruxandra Garofeanu în dialog cu Vasile Georgescu Paleolog, monografist al lui Brâncuşi) şi, nu în ultimul rând, celebra serie „Drumuri Europene”, realizator Aristide Buhoiu.

Cea de-a cincea ediţie a emisiunii, difuzată vineri, 16 septembrie, conţine filmul document „Constantin Brâncuşi” produs de Televiziunea Română şi semnat de Cornel Mihalache, realizat în cadrul campaniei „Mari Români”, cu zece ani în urmă.

În atelierul său din Paris, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui… o lume exotică pentru vizitatori, dar încărcată de amintiri din Gorjul său natal. Atelierul există şi astăzi, recreat şi conservat la Centre Pompidou – Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. „Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob!” – acesta pare sa fie gândul ce l-a călăuzit întreaga viaţă.

„Ceea ce va dăruiesc eu este bucurie curată! În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie, nici pentru ură, ci numai pentru bucurie, pentru acea bucurie pe care o poţi înţelege oriunde şi oricând… „, spunea cândva Brâncuşi. Vorbele unuia dintre cei mai mari români au trecut, la fel ca opera sa, proba timpului.