Dincolo de trepidațiile înregistrate de trezirea liderilor UE, în fotoliile summit-ului de la Bratislava, în postura salvatorilor iminenți ai construcției politice fără seamăn, din acest secol XXI (despre care s-a sus că dacă nu va fi religios, atunci nu va fi deloc), scena politică internațională este pe punctul de a primi din ce în ce mai multe lovituri năucitoare, nu în bărbie, nu în cap sau în echivalentul acestor zone sensibile ale omului (plasat oricum în mijlocul nenorocirilor, oriunde s-ar întâmpla acestea), ci pur și simplu în zona sa de stabilitate, de obișnuință a binelui așa bun rău cum a reușit el să se impună în ultimul deceniu, cel puțin).
Astfel, țările care erau considerate a fi invincibile, ale căror ”indicații prețioase” erau nu numai urmate, dar deveniseră (sub forma recomandărilor obligatorii) ”cureaua de transmisie” a ordinelor venite fie de la Casa Albă, fie de la Berlin, se văd astfel în postura de a-i pierde pe acei conducător care nu și-au dat seama că se întind mult mai mult decât le este plapuma, lăsându-și popoarele cu picioarele dezvelite.
Dacă ar fi să ne uităm razant la ultimele evoluții ale democrației, începând cu Rusia și ajungând în SUA, via Germania, referindu-mă doar la intervenția decisivă și fără nici un fel de comentariu în contradictoriu, avem să constatăm că Rusia, de exemplu, este singura țară importantă a lumi care a consolidat poziția președintelui Vladimir Putin, de lider mondial, care va conta și în următorul mandat prezidențial, atâta timp cât cota sa de popularitate a crescut decisiv, ajungând la pete 80%, mai ales după ce a readus Crimeea ”acasă la patria mumă, Russia”. Oponenții strategici ai lui Vladimir Putin nu simt prea bine, fie din cauză că li se termină maximul de mandate prezidențiale (Barack Obama – va pleca de la Casa Albă în ianuarie 2017, iar următorul președinte al SUA s-a părea să se nască dintr-o mare surpriză pentru poporul american. Dacă nu va fi Hillary Clinton atunci cu siguranţă că va fi Donald Trump, omul care va schimba lumea din cap și până în picioare dacă va reuși, precum a promis în campania electorală, să transforme SUA într-o incredibilă dictatură a interesului intern al americanului, astfel încât prezența steagului Americii în lume să fie din ce în ce mai limitată, din ce în ce mai discretă. Trebuie să fim pregătiți și pentru acest gen de mutare, atâta timp cât, iată, sondajele devin nu numai nervoase, dar ne arată în față imposibilul: ”Publicaţia LA Times a dezvăluit duminică rezultatele sondajului realizat pe un număr de 2507 subiecţi, pe întregul teritoriu al SUA. Potrivit cercetării sociologice, Trump ar fi votat de 47,7% dintre americani, în timp ce Hillary Clinton ar convinge doar 41%.
Trump a câştigat nu mai puţin de 7,1% în ultima săptămână, potrivit sondajului. Creşterea lui Trump vine într-o perioadă în care campania lui Clinton a trecut prin momente grele, după ce aceasta a leşinat la finalul unei vizite la Memorialul 9/11 din New York. Incidentul a generat o amplă dezbatere cu privire la starea de sănătate a candidatei democrate”. Deocamdată nu ne impacientăm, ci ținem doar minte că Donald Trump este prietenul declarat al lui Vladimir Putin. Nu știm nici dacă acest lucru va fi bun sau rău sau pentru cine va fi bun și pentru cine va fi rău.
Mai mult să amintim că și de această dată Partidul Rusia Unită, al lui Vladimir Putin, a câștigat detașat alegerile parlamentare, cu 44,5%, conform exit-poll-ului la ieșirea de la urne.
Partidul naţionalist – LDPR – se situează pe locul al doilea, cu 15,3% din voturi, conform aceluiași exit-poll realizat de agenţia de stat de sondare a opiniei publice VTsIOM. Comuniştii se află pe locul 3, cu 14,9% din voturi, în timp ce partidul „Just Russia” ocupă locul al patrulea, cu 8,1%. Partidele liberale de opoziţie, singurele care se opun lui Vladimir Putin, nu au reuşit să depăşească pragul electoral de 5%.
Nici Angela Merkel nu stă prea bine, atunci când merge nu la ghicitoare, ci prin țară sau chiar prin capitala Germaniei, Berlin. ”Alternativa pentru Germania (AfD), partid populist și antiimigrație, a obținut 11,5% din voturi, înregistrând un avans substanțial, profitând în special de nemulțumirea electoratului față de decizia din urmă cu an a Angelei Merkel de a deschide granițele pentru refugiați, relevă un exit poll transmis de postul public de televiziune ARD. Conform acestui rezultat, AfD ar intra în cel de-al 10-lea consiliu de land, dintr-un total de 16. CDU nu ar fi obținut decât 18% din voturi, în scădere față de procentul de 23,3% înregistrat la ultimele alegeri din 2011. Social-democrații (SPD) s-au clasat pe prima poziție la alegerile de duminică, obținând 23%. SPD ar putea renunța acum la coaliția cu CDU din capitala Germaniei, scrie Agerpres. Înfrângerea suferită de CDU la Berlin vine la două săptămâni după lovitura electorală primită la scrutinul din landul Mecklenburg-Pomerania de Vest. Aceste eșecuri au ridicat semne de întrebare asupra posibilității ca Angela Merkel să mai candideze pentru al patrulea mandat de cancelar la alegerile de anul viitor, însă partidul nu pare să aibă alternative viabile, astfel că tot ea ar putea fi candidatul”.
Iată care sunt durerile de cap reale ale lumii în acest an care poate fi considerat capital nu pentru republicani, democrați, comuniști sau naționaliști, ci pur și simplu pentru soarta nevinovatului cetățean, care a ajuns să trăiască în calitatea lui de contemporan cu Putin, Trump et.comp următorii jandarmi ai lumii ca parte din ghicitoarea: Cine va ajunge ziua de mâine?
ADI CRISTI