Potrivit raportului, doar 10 la sută din absolvenții facultăților pedagogice din țară se angajează în calitate de profesor sau educator. Astfel, pînă în anul 2021 numărul cadrelor didactice cu vîrsta de pensionare va constitui circa 50 la sută din numărul total care activează în sistemul educațional.

„Remunerarea în funcție de numărul de ore predate și numărul de ani lucrați în același loc nu este suficient de motivantă, deoarece nu se ține cont de performanța pedagogului și nici de evoluția profesională a acestuia. Obținerea gradelor didactice nu schimbă prea mult situația, pentru că tehnicile de predare rămîn aceleași, chiar dacă pedagogul a accesat la un grad mai mare. De asemenea, beneficiul financiar este prea mic pentru a justifica efortul ce trebuie depus pentru a obține un grad didactic, ceea ce explică interesul scăzut al pedagogilor, în special din mediul rural. Totuși, scopul nu este de a avea cît mai mulți învățători cu grade, ci de a crea cît mai multe personalități-model pentru elevi”, menționează autorii studiului.

Totodată, autorii raportului au venit cu recomandări pentru autorități de a remedia situația creată. Aceștia recomandă implementarea unor soluții alternative, dar flexibile, care ar permite motivarea profesorilor.

În context, ministrul Educației, Corina Fusu, a menționat că este foarte important ca noua formulă de salarizare să fie una bazată pe aprecierea performanțelor. ”Vom susține implementarea practicilor europene, inclusiv posibilitatea de a forma pedagogi multidisciplinari, ceea ce ne-ar ajuta să soluționăm problema insuficienței cadrelor didactice și să optimizăm sistemul educațional”, a afirmat ministrul Educației.

Elaborarea unei noi formule de salarizare a cadrelor didactice și manageriale este unul dintre indicatorii Proiectului „Reforma învățămîntului în R. Moldova” realizat de Ministerul Educației, cu suportul Băncii Mondiale.