Ghinea: Politica de coeziune a UE, o șansă unică pentru modernizarea României

„Este nevoie de o asemenea politică, vedeți numărul de regiuni care sunt sub media Uniunii Europene.(…) Trebuie să-i aducem niște ajustări pentru a o face mai eficientă și mai ușor acceptabilă pentru partenerii noștri din țările care sunt mai puțin interesate de această politică”, a spus Cristian Ghinea la reuniunea Biroului Grupului Partidului Popular European, care se desfășoară la București.

În context, el a susținut că politica de coeziune trebuie să fie un instrument de creștere economică, iar fondurile și obiectivele ”grupate” ”sub interesul strategic de creștere”.

„Sunt diverse reguli de cheltuire prin care UE și Comisia încearcă să canalizeze fonduri pentru anumite obiective, doar că în unele cazuri aceste obiective nu sunt cele care ar trebui să fie prioritare pentru fiecare țară. Pot să vă dau exemplu Fondului pentru Dezvoltare Regională, unde a fost obligația de a canaliza jumătate din fonduri pentru research, IT, susținerea IMM-urilor (…). Erau și alte fonduri pentru aceste obiective. După părerea noastră, ar fi trebuit lăsată mai multă flexibilitate pentru nevoile identificate la nivel local, adică infrastructură mică locală, mediu și așa mai departe. Uneori aceste scopuri foarte largi ale UE și foarte generoase nu sunt la fel de proritare când vine vorba de nivelul local”, a mai spus ministrul, pledând în același timp pentru mai multă flexibilitate față de nevoile de la nivel național.

Ghinea a arătat că o altă chestiune care ar trebui schimbată în politica de coeziune este „așa numita abordare integrată” .

„Am fost încurajați să venim cu proiecte integrate, cu programe multi-fund, dar atunci când trecem la implementarea în practică a acestui principiu apar diverse probleme, pentru că fiecare fond rămâne cu regulile sale atât de implementare cât și de auditare, și când trebuie să faci această implementare a programelor multi-fund ajungi la concluzia că, de fapt, ești descurajat în practică .(…) Întrebarea mea este, de ce mai menținem această structură de împărțire pe fonduri, de ce nu avem un singur fond care să aibă niște alocări prestabilite pentru obiective de policy sau obiective tematice”, a explicat Ghinea.

Totodată, ministrul a vorbit și despre ”simplificări”, instrumentele financiare novative și parteneriatele public-privat care sunt încurajate de Regulamentul european. „Vorbesc puțin din punctul de vedere al României (…). Nu avem precondițiile necesare pentru a le folosi la avengura pe care am dori-o. Nu avem bănci de dezvoltare specializate în acest domeniu, nu avem o legislație sau know how la nivelul autorităților care ar trebui să facă aceste parteneriate public-private. Ar fi nevoie de o asistență tehnică specializată (…) pentru a facilita folosirea acestor instrumente”, a spus el.

Referindu-se la dificultățile legate de sistemele informatice, Ghinea a susținut necesitatea unei diversificări. „Dacă tot sunt întârzieri în foarte multe state, în acest exercițiu bugetar, poate că în viitorul exercițiu bugetar, post 2020, gândim de la bun început un singur sistem informatic care există deja, e sistemul informatic prin care Comisia ține legătura cu statele membre. De ce să nu-l diversificăm pe acesta și pentru partea de implementare în fiecare țară? (…) Dacă nu se poate sistem unic, măcar să fie câteva cerințe foarte clare care să expliciteze Regulamentul european. Repet, toți aplicăm același regulament, dar ajungem să avem sisteme foarte diferite”, a mai arătat Ghinea.

Ministrul a menționat că o altă „lecție învățată” este cea legată de o programare timpurie. „Să începem din timp programarea, astfel încât să nu mai înregistrăm aceste întârzieri. Ar trebui să ne gândim care a fost utilitatea sistemică a condiționalităților ex-ante. Logica lor a fost de a pregăti sistemele administrative din fiecare țară pentru o bună implementare și o bună absorbție a fondurilor europene. S-au lăsat acești doi ani, până-n decembrie 2016. (…) Sunt doi ani care nu au fost bine utilizați.(…) Este o uriașă problemă în multe state din Est. Avem întârzieri, condiționalitățile în sine nu au fost mereu clare sau au fost prea vag definite și acum suntem oarecum pe ultima sută de metri și încercăm să bifăm chestiuni stric administrative care mă tem că nu au un impact real. (…) Ar trebui să stabilim niște condiționalități, puține pentru că ele sunt foarte multe, foarte clar definite, care să fie îndeplinite înainte de noua programare”, a spus Ghinea.

La reuniunea Biroului de la București, condusă de vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European, Marian Jean Marinescu, au mai luat cuvântul președinte al grupului din Comitetul Regiunilor, Michael Schneider, deputatul Attila Korodi, europarlamentarii Siegfried Mureșan și Theodor Stolojan.