Durerea in piept este motivul cel mai frecvent pentru care pacientii se prezinta la medic, putand semnala probleme grave ale inimii. Este adevarat ca 70% dintre consultatiile solicitate de pacientii cu durere in piept sfarsesc printr-un diagnostic mult mai usor decat bolile cardiovasculare, precum indigestia sau crampele musculare. Pentru ceilalti pacienti, angina pectorala este un semnal de alarma.

 

Daca sunteti diagnosticati cu angina pectorala, este bine sa va ganditi la acest lucru ca la un semnal de alarma tras de inima dumneavoastra si sa respectati recomandarile medicului pentru a preveni un atac de acord, informeaza Health Communities.

Angina este o durere in zona pieptului cauzata de o boala a inimii. Potrivit Asociatiei Americane a Inimii, angina este un simptom al cardiopatiei ischemice. Durerea apare atunci cand sangele si oxigenul primite de muschiul inimii (miocardul) prin artere sunt insuficiente. Este, de cele mai multe ori, semnul vizibil al unei boli a inimii. Angina semnaleaza, in general, ingustarea uneia sau a mai multor  artere coronariene (vasele de sange care transporta sangele bogat in oxigen catre tesuturile inimii).

Durerile si presiunea simtite deasupra osului pieptului sunt simptomele clasice ale anginei pectorale, dar exista situatii in care durerea poate cuprinde intreaga parte a umarului stang, zona gatului, mana stanga si chiar degetele. Pe langa durere, uneori chiar in lipsa ei, puteti avea senzatia de:

• transpiratie;
• sufocare;
• greata;
• oboseala, in special in cazul femeilor;
• furnicaturi.

“Durerea provocata de bolile cardiovasculare poate fi, de multe ori, vaga. Din acest motiv multe persoane care sufera de indigestie cred ca sunt pe cale de a face un atac de cord” explica dr. A. Siegel din cadrul Clinicii de Cardiologie New York. “Din pacate acest mecanism functioneaza si invers. Multe persoane care au ajuns sa moara in urma unui atac de cord nu au putut fi ajutate la timp, pentru ca au crezut ca se confrunta cu o indigestie” completeaza dr. Siegel.

Angina pectorala stabila

Daca o artera coronariana se ingusteaza cu 60-70% este foarte posibil ca angina sa fie stabila, in timp ce blocarea intr-o proportie mai mare de 70% a arterei poate suna infricosator. Recomandat in aceste situatii este sa va odihniti si sa urmati un tratament medicamentos. Angina stabila declansata de efectuarea unei activitati si care dispare de indata ce va odihniti semnaleaza faptul ca inima dumneavoastra primeste suficient sange oxigenat, prin urmare nu veti simti niciun simptom in timp ce va relaxati.

Cel mai comun factor declansator al anginei este activitatea. Factorii emotionali precum furia, frica sau anxietatea pot cauza, la randul lor, angina, in special in cazul femeilor. In realitate, orice forma de entuziasm care creste nevoia inimii de sange si oxigen poate declansa angina.

Cu timpul veti invata sa anticipati nivelul de efort care va cauzeaza aceste simptome. Totusi daca observati ca angina survine in situatii noi pentru dumneavoastra (ex. traversarea unei camere va provoaca dureri pe care nu le aveati in urma cu doua luni ), apelati la un medic cardiolog.

Angina pectorala instabila

Cand un cheag cauzeaza ingustarea severa a unei artere va aflati in pericolul de a suferi de angina pectorala instabila. Acesta poate fi un semnal al faptului ca puteti suferi un atac de cord in orice moment. “Aproximativ 20% dintre persoanele care sufera de angina instabila vor avea un atac de cord in cel mult doua saptamani de la acest eveniment” a explicat dr. Siegel.

Siptomele clasice ale anginei instabile sunt:

• durerile dureaza mai mult de 20 de minute;
• apar in timp ce va odihniti;
• aveti dureri care nu trec daca va odihniti.

Cum trebuie procedat intr-o situatie de urgenta?

In aceste situatii este bine sa chemati echipajul medical de urgenta. Nu va deplasati singuri la spital decat daca nu aveti nicio alta varianta la indemana. Echipajul de urgenta poate incepe sa trateze un astfel de blocaj la nivelul arterelor de indata ce ajunge la domiciului dumneavoastra.

Puteti lua una sau doua comprimate de aspirina daca aveti la indemana. Este bine sa nu inghititi tabletele, ci sa le mestecati timp de 30 de secunde. Acest lucru va ajuta aspirina sa intre mai repede in sange.

In plus va puteti administra un medicament pe baza de nitrati si cu efect rapid pentru a ajuta arterele sa se dilate. Daca aceasta manevra nu va atenueaza durerea imediat, puteti lua inca doua pastile in plus, cu cinci minute de pauza intre ele.

Este bine sa va intindeti, sa respirati adanc si incet si sa incercati sa va relaxati pana cand va veni cineva sa va ajute.

Masurile de urgenta se mai impun si in situatia in care episodul de angina pectorala este insotit de:

• transpiratie
• ameteala
• greata
• dificultati respiratorii
• voma

Aceste semne pot indica un atac de cord.

Cauzele si riscurile anginei pectorale

Cauza principala a diminuarii transportului de sange si oxigen catre inima este ateroscleroza, aparitia placilor de colesterol pe peretii interiori ai arterelor. Pe masura ce aceste placi cresc, arterele se ingusteaza si impiedica circulatia sangelui, cauzand dureri.

In cazurile mai grave aceste placi se pot rupe, blocand complet artera afectata si implicit oprind circulatia sangelui in acea zona. Evenimentele de acest gen sunt cunoscute sub denumirea medicala de atac de cord si au efecte ireversibile asupra muschiului inimii.