Iliescu vorbeşte despre „partenerul” Câmpeanu în reconstrucţia instituţională a României

Fostul preşedinte Ion Iliescu scrie, pe blogul personal, că a găsit în Radu Câmpeanu, care a murit la vârsta de 94 de ani, un „partener pentru reconstrucţia instituţională a României”, adăugând că seniorul liberal a fost un om politic care a marcat anii revenirii la democraţie.„Am aflat cu profundă tristeţe vestea morţii lui Radu Câmpeanu fostul preşedinte al Partidului Naţional Liberal, om politic ce a marcat anii de început ai revenirii României la democraţie. A fost un om dedicat ideii de servire a interesului public, un continuator al valorilor şi proiectelor liberalismului românesc interbelic”, a scris Iliescu, pe blog.

El aminteşte şi dezbaterea din campania pentru alegerile din 1990, despre care spune că a fost „un model de demers public”.

„Am găsit în Radu Câmpeanu un partener pentru reconstrucţia instituţională a României, pentru construirea unui climat politic normal, pentru revenirea României în concertul european, unde ne este locul. I-am respectat punctele de vedere şi am colaborat atât în CPUN, cât şi ulterior, în Parlament. Dezbaterea noastră, a celor trei candidaţi la Preşedinţia României, în mai 1990, a fost un model de demers public, în care fiecare şi-a susţinut cu decenţă şi tărie proiectele şi viziunile despre viitorul ţării.Sunt alături de familie şi de cei apropiaţi în această încercare şi le transmit sincerele mele condoleanţe.Dumnezeu să-l odihnească!”, a încheiat fostul preşedinte.

La alegerile prezidenţiale din 1990 au concurat Ion Iliescu, din partea FSN, şi cei doi reprezentanţi ai celor două partide istorice, proaspăt reînfiinţate, Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD). Cunoscute sub denumirea de „alegerile din Duminica orbului”, acestea au fost câştigate cu un scor zdrobitor de Iliescu, considerat de vocile societăţii civile ca un exponent al nomencalturii din regimul comunist.

Alegerile au fost contestate prin mişcări de stradă în Piaţa Univeristăţii. Manifestaţiile au fost înăbuşite prin mineriada din 13-15 iunie, violenţele de atunci ducând şi la spargerea sediilor partidelor istorice-PNL şi PNŢCD.

Ion Iliescu a negat mereu orice răspundere pentru aducerea minerilor în Bucureşti cu scopul de a reprima manifestaţiile. În octombrie 2015, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat urmărirea penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Univeristăţii, soldată cu decesul a patru persoane şi rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.