Ministrul Justiției, Raluca Prună, afirmă că trebuie arătată „mai multă toleranță” față de sistemul penitenciar din România, „care nu este în cea mai bună dintre stările lui posibile”.
Marți, ministrul Prună a participat la o conferință de presă comună cu vicepremierul Vasile Dîncu la sediul MDRAP. Prună și Dîncu au semnat în acest context Acordul de colaborare cu privire la implementarea, la nivel local, a Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020.
„O spun foarte transparent, (…) trebuie să arătăm mai multă toleranță față de un sistem penitenciar care nu este în cea mai bună dintre stările lui posibile”, a declarat Raluca Prună, comentând criticile aduse proiectului de lege privind mecanismul de compensare a condițiilor de detenție necorespunzătoare supus recent dezbaterii publice.
Potrivit ministrului Justiției, în prezent există decizii pilot care au fost date împotriva Italiei, Ungariei și Bulgariei și în care acestor state li s-a cerut un recurs compensatoriu bănesc.
Totodată, Prună a spus că speră că nu va exista o astfel de decizie pilot și împotriva României.
„Ar fi foarte greu de explicat (…) de ce, de exemplu, am decide noi fără o asemenea decizie pilot să dăm o compensație bănească, (…) de un euro, doi euro, trei euro pe zi. Cum anume ar putea un Guvern să explice (…) unei societăți care vrea dreptate că în loc să dăm bani, de pildă, pentru educație, (…) alegem să dăm o compensație bănească celor aflați în detenție. Așa încât am găsit această modalitate, care (…) este o formă de compensare”, a subliniat Prună.
Ministrul Justiției a mai afirmat că, în prezent, există numeroase modalități prin care pedeapsa poate fi redusă.
„Cu privire la acest proiect, pe care l-am pus în dezbatere acum câteva zile, (…) am citit evident despre criticile aduse de un sindicat. Sunt puțin uimită de aceste critici, pentru că președintele acestui sindicat, dacă nu mă înșel, a fost director general la Administrația Națională a Penitenciarelor și cred că ar trebui să știe care este diferența fundamentală între o grațiere și faptul (…) de a avea un beneficiu în zile deduse din pedeapsă. Și zilele deduse din pedeapsă, în dreptul român, nu sunt ceva excepțional (…). Avem numeroase modalități prin care, prin muncă, prin faptul de a studia în timp ce ești în detenție, prin faptul de a scrie lucrări științifice, poți să-ți deduci din pedeapsă”, a arătat Prună.
Ea a precizat că aplicarea acestui proiect de lege înseamnă multă muncă pentru ANP. „Iau această îngrijorare a sindicatelor ca pe o preocupare firească pentru foarte multă muncă ce trebuie să fie depusă pentru a face ca acest recurs compensatoriu să fie și eficient, și corect, și necontestat”, a mai spus Prună.
Aceasta a explicat ce presupune proiectul de lege supus dezbaterii publice.
„Deci, 30 de zile de detenție în condiții (…) constatate drept precare înseamnă 3 zile de beneficiu dedus din pedeapsa executată și acest lucru se va face numai (…) la momentul la care persoana în cauză ajunge la liberarea condiționată, deci înainte să ajungă la liberarea condiționată”, a precizat Prună.