24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Un nou volum de poezie semnat de Nichita Danilov, Recviem pentru ţara pierdută, a apărut recent la Editura Cartea Românească, în curînd şi în ediţie digitală.
Linia melodică după care se desfășoară poemele este una sincopată, angoasantă, contrapunctată de sonuri, de viziuni și de imagini discordante ale unei patrii ideale, veșnic pierdute, ce tulbură somnul sufletelor vii, dar și somnul „sufletelor moarte”.
Poemele lungi, ample, alternează cu poeme scurte, închegate în jurul unor metafore decupate din realitatea imediată, trecute printr-o prismă întoarsă, ce descompune lumina, ideile și sentimentele. Patria pe care o caută poetul are rădăcinile adînc împlîntate în eul lăuntric, în inconștientul colectiv, în haosul primordial, în realitatea celor văzute şi nevăzute. În contingent și transcendent.
„Un histrion fantast pare Nichita Danilov în poezie, amestec de sihastru şi arheu, de mag şi alchimist, purtînd în sine tulburări obscure şi elanuri încrîncenate. Versurile sale sînt bîntuite de obsesii nocturne, un aer lunatic stăpîneşte imaginaţia poetului şi-n decorul halucinant al peregrinărilor fiecare gest are valoarea unui ritual. În confuzia simbolică prefigurată în imagini ale decrepitudinii, poetul dă la iveală nostalgia discretă a purificării.” (Radu G. Ţeposu)
„Poezia lui Nichita Danilov este umană în sens religios. Ceea ce înseamnă că omul care se exprimă prin glasul poetului este o fiinţă plenară, cu rădăcinile împlîntate în cosmos, în istorie, în societate, în mit, în realitatea celor văzute şi nevăzute. Iar problematica omului nu poate fi concepută aici fără a ţine seamă de confruntarea binelui cu răul. Această plenitudine a concepţiei, multiplicarea punctelor de vedere care se întîlnesc într-un tot complementar şi dramatic, amestecînd luminile şi umbrele nu pentru a le contopi sau a le dispersa unele printre altele, ci pentru a le stîrni diferenţa, asigură lirismului o valoare specifică.” (Ion Negoiţescu)
Nichita Danilov s-a născut pe 7 aprilie 1952, în comuna Muşeniţa, judeţul Suceava. Poet, romancier, eseist şi publicist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al PEN Club European. Volume publicate (selectiv): poezie – Fîntîni carteziene (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Cîmp negru (1982), Arlechini la marginea cîmpului (1985), Poezii (1987), Deasupra lucrurilor, neantul (1990), Mirele orb (1995), Suflete la second-hand (2000), Centura de castitate (2007, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, Marele Premiu pentru Poezie „Nichita Stănescu”), Imagini de pe strada Kanta (2011, Premiul pentru Poezie al revistei Observator cultural); proză – Nevasta lui Hans (povestiri, 1996), Tălpi. Şotronul (roman, 2004), Maşa şi Extraterestrul (roman, 2005), Locomotiva Noimann (roman, 2008, Marele Premiu al revistei Poesis, Premiul pentru Proză al revistei Argeş), Ambasadorul invizibil (roman, 2010); eseuri – Urechea de cîrpă (pamflete, 1992), Apocalipsa de carton (1995), Capete de rînd (2006), Portrete fără ramă (2012).
