Parlamentul European și-a dat marți votul pentru planul ce prevede o coordonare mai strânsă a politicilor de apărare ale statelor membre, transmite Reuters. Planul presupune și că Europa va miza mai puțin pe protecția militară a Statelor Unite, în condițiile în care președintele ales Donald Trump a dat de înțeles că va reduce sprijinul militar pentru aliații din cadrul NATO.

Europarlamentarii reuniți în sesiune plenară la Strasbourg au aprobat planul, 369 dintre ei votând pentru și 255, împotrivă. S-au opus rezoluției europarlamentarii eurosceptici, de extremă dreaptă și de extremă stângă.

Proiectul prevede ca statele membre ale Uniunii Europene să investească mai mult în misiuni militare și, în același timp, să dezvolte și să împartă echipamente militare.

Parlamentul European nu este for decizional în acest dosar, fiind nevoie de consensul liderilor statelor membre. Însă susținerea exprimată de legiuitorii europeni indică în mod clar că la nivelul partidelor importante există voința politică pentru ca Uniunea Europeană să pună în practică acest plan de apărare, cel mai ambițios din ultimele decenii.

„Uniunea noastră nu are dotările necesare pentru a face față uriașelor provocări de securitate. Europa se bazează în continuare, în foarte mare măsură, pe NATO și pe solidaritatea Statelor Unite”, a spus europarlamentarul liberal Urmas Paet, fost ministru de Externe al Estoniei și autorul rezoluției adoptate la Strasbourg.

„Pe termen lung, americanilor nu le va păsa de securitatea Europei. Rezultatul alegerilor din Statele Unite face ca sporirea capacității eurpene de apărare să devină o problemă de extremă urgență”, a spus și europarlamentarul german Michael Gahler.

Planul de apărare a fost avansat în septembrie de către Franța și Germania. Referendumul în care britanicii au decis să părăsească Uniunea Europeană, precum și victoria lui Donald Trump la prezidențialele din SUA au creat un context favorabil inițiativei franco-germane.

În timpul campaniei electorale, Trump a spus că unele state aliate se bucură de protecția SUA deși cheltuiesc insuficient pentru propria apărare. Aceste comentarii au ridicat semne de întrebare, precum și temeri că, odată devenit președinte, Trump ar putea sista finanțarea americană către NATO într-un moment în care relația Europei cu Rusia este una foarte tensionată.

În ce privește Marea Britanie, Londra a blocat ani la rând planurile pentru o apărare europeană comună și a obiectat mereu față de proiectul unei armate europene coordonate de la Bruxelles.

Franța, care este, alături de Regatul Unit, cea mai importantă putere militară din Europa, întrevede acum un culoar ideal pe care să facă să avanseze, împreună cu Germania, așa-numita strategie de apărare comună, subliniind, totodată, că nu este vorba despre „o armată a UE”.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta pe marginea acestui proiect la summit-ul din decembrie de la Bruxelles. Apoi guvernele naționale vor conlucra cu Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe a UE, pentru formularea unor propuneri clare.

Sunt în discuție câteva idei: înființarea unui centru de planificare ce va coordona misiunile de antrenament, detașarea de forțe speciale în situații de criză, cooperarea în vederea dezvoltării unor noi sisteme militare și revizuirea anuală a cheltuielilor pe apărare în blocul european.