24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat două rapoarte alternative ale Uniunii în cadrul reuniunii ordinare a Grupului de lucru pentru minorităţi al Parlamentului European, susţinând că România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minorităţilor.El a arătat la Strasbourg că ”în prezent România foloseşte noi instrumente pentru încălcarea drepturilor minorităţilor şi pentru nerespectarea legilor, instrumente care nu sunt folosite în practica politică de zi cu zi şi la care politicienii nu au acces: un lung şir de hotărâri ale instanţelor judecătoreşti îngrădesc folosirea simbolurilor etnice sau naţionale”, a informat Biroul de presă al UDMR într-un comunicat de presă.
”Deciziile justiţiei impun îndepărtarea din spaţiile publice a steagului secuiesc, adică simbolul unei comunităţi, al minorităţii maghiaro-secuieşti. Însă alte comunităţi care au o identitate regională îşi pot folosi simbolurile. România este un stat cu identităţi regionale puternice. De exemplu, în Moldova şi în Dobrogea se folosesc simbolurile regionale şi acest lucru nu supără pe nimeni”, a spus preşedintele UDMR, potrivit sursei citate, adăugând că ”instanţele iau măsuri de interzicere doar în cazul steagului secuiesc, al simbolurilor secuieşti”.
El a acuzat faptul că, tot prin aplicarea unor hotărâri judecătoreşti, ar fi blocată înregistrarea organizaţiilor non-guvernamentale secuieşti sau a asociaţiilor economice secuieşti dacă în denumirea acestora apare sintagma Ţinutul Secuiesc. În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, acesta a dat ca exemplu situaţia de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, ”unde nici până acum nu s-a înfiinţat secţia cu predare în limba maghiară, în ciuda faptului că, din 1 ianuarie 2012, legea prevede acest lucru”.
”Putem aminti chiar faptul că Guvernul de atunci a căzut din cauza secţiei cu predare în maghiară, care urma să fie înfiinţată. De patru ani, această lege nu este aplicată de UMF Târgu Mureş, nu este aplicată de nimeni şi, dintre cei vinovaţi, nimeni nu are de suferit din această cauză”, a menţionat Kelemen Hunor.
Preşedintele Uniunii s-a referit şi la cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, precizând că Biserica a reînfiinţat acea şcoală confesională într-o clădire naţionalizată în 1948, o clădire care i-a fost luată de comunişti. ”Se încearcă acum desfiinţarea acelei şcoli printr-un demers al procurorilor. Aşadar, sunt folosite instrumente ne-politice pentru a neutraliza decizii politice, pentru a le nega. La acea vreme, printr-o decizie politică, s-a stabilit că se poate învăţa în limba maghiară, în limba maternă, de la grădiniţă până la universitate, iar această decizie am legiferat-o. Aspectul cel mai revoltător este că s-a pornit urmărirea penală pentru corupţie în cazul Liceului Rákóczi, de parcă cineva şi-ar fi însuşit ceva din averea publică. Acesta este doar un exemplu de cum poate fi împiedicată, prin mijloace ne-politice, funcţionarea unei şcoli aparţinând unei minorităţi şi care este, în acelaşi timp, o şcoală confesională. Acesta este un exemplu care arată, în mod evident, cum se poate induce o stare de nesiguranţă, de teamă”, a afirmat Kelemen Hunor.
Acesta a prezentat exemple şi din domeniile justiţiei, sănătăţii şi administraţiei publice, pentru a argumenta justificarea rapoartelor paralele, arătând că drepturile minorităţilor sunt încălcate.
”Constatăm că, în administraţia publică, interpretarea favorabilă a legilor este suspendată cu ajutorul unor hotărâri judecătoreşti şi ni se spune că ceea ce legea nu prevede, ea interzice. De pildă, în legătură cu pragul de 20 de procente pentru utilizarea limbii unei minorităţi, ni se explică faptul că, dacă legea decide că sunt obligatorii bilingvismul în administraţie şi inscripţiile bilingve, atunci când pragul este atins, astfel de drepturi sunt interzise sub acest prag. Noi considerăm corectă interpretarea potrivit căreia dacă o lege nu interzice ceva, atunci acel lucru este permis”, a mai subliniat Kelemen Hunor.
În acest context, UDMR a făcut o nouă recomandare pe această temă şi a prezentat-o forurilor europene abilitate: România să coboare pragul pentru utilizarea limbilor minorităţilor la 10 procente sau să îl combine cu criteriul prezenţei a cel puţin 5.000 de persoane care vorbesc limba respectivă într-o localitate, deoarece numai în acest mod se poate asigura folosirea, în mod corect, a limbii materne.
El a acuzat faptul că România a predat Consiliului Europei, în februarie 2016 – cu o întârziere de doi ani – raportul său privind aplicarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţi naţionale, care ar prezenta o situaţie inexactă a drepturilor minorităţilor şi a folosirii limbii materne în România, motiv pentru care Uniunea a întocmit un raport paralel privind aceste probleme.
