Procurorul General interimar, Eduard Harunjen, a declarat că frauda bancară constituie un subiect care încă nu are finalitate, iar orice informaţie care se va face publică poate prejudicia mersul anchetei. „Există 177 de cauze penale ce vizează fraude din cele trei bănci. Dosarele au tangenţe cu demnitari de stat, angajaţi publici şi oameni de afaceri. Suma prejudiciului constituie peste 16,4 miliarde de lei, iar pînă acum s-a reuşit recuperarea a peste 800 de milioane de lei”, a spus Harunjen.

Potrivit lui Eduard Harunjen, în comiterea fraudei este implicat „grupul Gacikevici, grupul Şor, este vizată cauza investigaţiei extinse, cazul Caravita, cazul Platon şi cazul Filat, care are cea mai directă legătură cu frauda bancară, prin influenţarea unor demnitari pentru a lua anumite decizii. Toate persoanele vizate în frauda bancară sînt învinuite de luarea creditelor neperformante, sustragerea mijloacelor financiare din bănci, spălări de bani, trafic de influenţă şi escrocherie. Unele dintre acestea se află în arest, iar altele deja au fost condamnate. Un rol important în desfăşurarea investigaţiilor l-a avut raportul Kroll, care a oferit informaţii şi a ajutat la mersul anchetei. Totodată,  trebuie să ţinem cont de faptul că astfel de anchete durează, procesul de acumulare a probelor de peste hotarele ţării este unul complicat, pentru asta conlucrăm cu serviciile de investigaţii din străinătate”, a menţionat Harunjen.

La rîndul său, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, a specificat că primul concurs pentru a angaja o firma de anchetă a fost iniţiat în 2015, ulterior la 28 ianuarie acelaşi an a fost semnat un contract cu Compania Kroll. „Obiectivul analizei a fost urmărirea fluxurilor de fonduri, a mişcărilor creditelor neperformante şi recuperarea fondurilor fraudate. Compania Kroll a analizat fluxurile financiare timp de trei ani. Conform analizelor, fondurile au plecat la băncile din R. Moldova, la două bănci din  Letonia şi două bănci din Federaţia Rusă. În timpul lucrului, au fost analizate zeci de mii de tranzacţii, cu sute de conturi din R. Moldova, Estonia, Letonia şi Rusia. Astfel,  o parte din sume par să fie plasate pe conturile persoanelor care au legătură cu alte persoane din R. Moldova”, a remarcat Cioclea.

De asemenea, Guvernatorul BNM a specificat că săptămîna viitoare va avea loc la Chişinău o întrevede cu reprezentanţii companiei Kroll pentru a vedea cum pot fi recuperate fondurile. „Remarc că în perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015, BNM a acordat Băncii de Economii S.A., BC „Banca Socială” S.A. și B.C. „Unibank” S.A. credite de urgență asigurate cu garanții de stat, în sumă totală de 14,1 miliarde de lei. Din data retragerii licențelor celor trei bănci, pînă în prezent acestea au achitat datoria aferentă creditului de urgență contractat de la BNM în mărime de 833.3 milioane de lei, din mijloacele încasate în urma rambursării creditelor debitorilor, comercializării activelor și disponibilitățile în conturi la data retragerii licențelor, iar alte 650 de milioane de lei credem că le vom  putea recupera. O mare parte din active sînt însă în procese civile”, a menţionat Cioclea.

Primul raport al companiei a fost publicat de către speakerul Andrian Candu, la începutul lunii mai, 2015.

Compania Kroll a început investigaţiile pe 11 februarie 2015.