Sedinta comuna a Senatului si Camerei Deputatilor, in Bucuresti, miercuri, 4 noiembrie 2009. Guvernul propus de premierul desemnat Lucian Croitoru, format din 14 ministri, doar doi dintre ei cu aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate, incearca, miercuri, sa obtina votul de investitura din partea Parlamentului, insa un rezultat favorabil acestuia este putin probabil. BOGDAN MARAN / MEDIAFAX FOTO

48% dintre actualii parlamentari candidează pentru un nou mandat

 

Aproape 50% dintre actualii parlamentari candidează pentru un nou mandat, partidul cu cea mai mică rată de schimbare la alegerile parlamentare fiind ALDE, se arată într-un bilanț al Institutului pentru Politici Publice (IPP), transmis, luni, AGERPRES.

„48% din actualii parlamentari recandidează, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE și 60% dintre cei ai UDMR. Partidul cu cel mai mare număr de candidați în alegerile din acest an și care nu au mai fost în Parlament — PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE”, spune IPP.

Bilanțul prezintă și principalele aspecte care au marcat activitatea actualului legislativ în 2012 — 2016. Potrivit IPP, datele au fost accesate din paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului, ultima accesare fiind făcută la 1 noiembrie.

Conform IPP, la data monitorizării, fuseseră depuse în total 2.729 de inițiative legislative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca inițiatori parlamentari și 870 (32%) — Guvernul. Totodată, 50% dintre inițiativele legislative ale parlamentarilor au fost respinse (peste o treime aflându-se, în continuare, în procedură parlamentară) și doar 14% au devenit legi. Raportat la același interval, peste 80% dintre inițiativele Guvernului au fost adoptate, se arată în bilanț.

Cele mai multe proiecte de lege depuse în acest mandat au fost inițiate de: Camera Deputaților — Tudor Ciuhodaru (PSD) — 170, din care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) — 145, din care 21 devenite legi și Petru Movilă (independent) — 142, din care 10 devenite legi; Senat — Octavian Bumbu (UNPR) — 226, din care 30 devenite legi, Doina Federovici (PSD) — 146, din care 36 devenite legi și Florian Coca (PSD) — 119, din care 23 devenite legi.

Potrivit IPP, în privința inițiativelor legislative devenite legi, s-au remarcat la Camera Deputaților: Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD), Rovana Plumb (PSD), iar la Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD).

IPP precizează că parlamentarii cu zero inițiative legislative în acest mandat sunt Sebastian Ghiță (PSD), Oana — Niculescu Mizil (PSD) și Aurel Nechita (PSD).

IPP mai spune că Parlamentul a ajuns la finalul mandatului cu 507 parlamentari, față de 588 câți au fost aleși la scrutinul din 2012. De asemenea, 15% dintre aleșii uninominal în 2012 nu se mai regăsesc în Parlament din diferite motive, cei mai mulți datorită problemelor cu legea, fiind condamnați definitiv/urmăriți penal, arată IPP.

Conform sursei citate, cei mai longevivi parlamentari (7 mandate până în prezent) sunt: Kerekes Karoly (UDMR), Marton Arpad (UDMR) și Bogdan Niculescu Duvăz (PSD) la Camera Deputaților, iar la Senat: Marko Bela (UDMR) și Verestoy Attila (UDMR). Aceștia sunt urmați, cu 6 mandate, de senatorii: Crin Antonescu (PNL), Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), Varujan Vosganian (PNL), Cristian Dumitrescu (PSD), Vasile Nistor (PNL), Cristian Rădulescu (PNL).

IPP mai arată că migrația parlamentarilor a atins „cote record” în acest mandat. „223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt, la data realizării acestei analize, afiliați grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleși în 2012. La Senat au migrat 37% dintre aleși, iar la Camera Deputaților — 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleși pe listele PPDD migrând la alte partide”, se menționează în bilanț.

Din punct de vedere al activelor financiare (calculate ca diferențele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declarație de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial al BNR), ultimele declarații de avere oficiale publicate de senatori și deputați indică pierderi totalizând aproape 35 milioane euro, spune IPP.

Potrivit IPP, cei care au acumulat cele mai multe active financiare în actualul mandat sunt: la Camera Deputaților — Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) — 882.709 euro, Ioan Adam (PSD) — 450.000 euro, Alina Gorghiu (PNL) — 1,1 milioane euro; în Senat — Sorin Roșca Stănescu (PNL) — 250.000 euro, Petru Filip (PSD) — 210.000 euro, Vasile Nistor (PC) — 182.000 euro.

Cei care au pierdut cel mai mult sunt: la Camera Deputaților: Sebastian Ghiță (PSD) — 30 milioane de euro, Cristian Popescu (PNL) — 2,7 milioane euro, Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) — 1,5 milioane euro; la Senat: Attila Verestoy (UDMR) — 2,7 milioane euro, Doina Tudor (PNL) — 1,9 milioane de euro, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE) — 358.000 euro, arată IPP.

Conform IPP, în 4 ani, parlamentarii au acordat împrumuturi de 47 milioane euro, cele mai mari fiind date, în Camera Deputaților, de Sebastian Ghiță (PSD) — 30 milioane de euro, Marin Anton (PNL) — 1,8 milioane de euro, Elena Udrea (independent) — 1,1 milioane euro; în Senat, de Sorin Roșca Stănescu (PNL) — 6 milioane euro, Attila Verestoy (UDMR) — 1,57 milioane euro, Liviu Tomoioagă (PNL) — 423.000 euro.

Soldul creditelor pe care parlamentarii le mai au de achitat la bănci, la finalul mandatului, este de 22 de ori mai mic: aproximativ 880.000 euro, menționează IPP.