Sunatoarea (Hypericum perforatum) este o planta erbacee, perena, intalnita in toate zonele tarii. Aceasta are tulpina dreapta, lemnoasa in partea inferioara, creste pana la 20-100 cm inaltime si prezinta numeroase ramuri sterile (fara flori), care pornesc de la baza frunzelor. Sunatoarea infloreste din luna iunie pana in septembrie, aceasta fiind si perioada recomandata pentru recoltare. Principiul activ cel mai important al sunatoarei este o substanta de culoare rosu-bruna, numita hipericina. Planta mai contine si saponine, taninuri, acid ascorbic, nicotinic si valerianic.
Recoltarea sunatoarei se face in perioada de inflorire, pe timp senin, de preferat dimineata dupa ce s-a ridicat roua. Florile trecute, care au fructificat deja, se indeparteaza, dupa care se pun la uscat in locuri calduroase si uscate, la umbra, intinse in strat subtire sau legate si atarnate in snopuri subtiri.

Indicatii terapeutice
Sunatoarea este indicata ca adjuvant in tratarea afectiunilor hepatice, biliare, ulcerului gastric, in afectiuni ale cavitatii bucale si in tratamentul local al arsurilor. De asemenea, este recomandata in tratamentul sindromului premenstrual, al anxietatii, al tulburarilor de somn, al depresiilor usoare si moderate, in aceste cazuri fiind nevoie de administrare de lunga durata. Efectele terapeutice se instaleaza dupa 2-3 saptamani de la inceperea tratamentului si nu trebuie asociata cu tratamentele antidepresive clasice fara acordul medicului. Tratamentul depresiei moderate si severe este indicat sa se faca numai sub indrumare medicala.Sunatoarea se poate administra sub forma de infuzie, tinctura, capsule, macerat in ulei, plamadeala in ulei, gargara, cataplasme.

Modalitati de administrare
Infuzia – se prepara dintr-o lingurita de planta maruntita (un pliculet), peste care se adauga 200 ml de apa fiarta. Se acopera si se lasa 15-20 de minute dupa care se strecoara si se bea de preferinta neindulcit. Se recomanda consumul a 2-3 cani de ceai pe zi in afectiuni hepatice, biliare, gastrice. Utilizata in combinatie cu alte plante, infuzia se recomanda in tratamentul balonarilor abdominale, hemoroizilor, dismenoreei, sindromului premenstrual, tulburarilor nervoase, hipertensiunii arteriale. Se mai poate prepara si o infuzie mai concentrata din 2 linguri de planta maruntita la o ceasca cu apa, din care se bea dupa fiecare masa cate o lingura. Maceratul in ulei – 20 g de planta bine maruntita se umezesc cu 20 ml de alcool (peste 70%) si se lasa timp de 12 ore, dupa care se adauga 200 ml ulei de floarea-soarelui. Se tine pe baia de abur timp de 3 ore amestecand din cand in cand. Se lasa la macerat inca 2-3 zile, dupa care se filtreaza si se depoziteaza la loc racoros in sticle de culoare inchisa. Se recomanda, ca si ceaiul, persoanelor ce sufera de afectiuni hepatice, biliare, gastrice. Plamadeala in ulei se prepara dintr-un pumn de flori proaspete de sunatoare puse intr-un vas de sticla peste care se adauga ulei atat cat sa acopere florile. Se acopera vasul si se lasa sa stea la soare 6-7 zile, dupa care se strecoara, se pune in vase de sticla de culoare inchisa care se astupa cu dop si se pastreaza la loc racoros. Acest preparat se foloseste in uz extern in eczeme, dureri reumatismale, contuzii, rani, lovituri, mialgii. De asemenea, se poate utiliza in arsurile superficiale. Cataplasmele se fac cu infuzie preparata din 30 g de planta la un litru de apa clocotita. Se lasa vasul acoperit 20 minute dupa care se strecoara si se aplica comprese pentru tratarea ranilor si a nevralgiilor.

In cosmetica, acestea au actiune stimulatorie in tenurile imbatranite si uscate.

Efecte secundare si contraindicatii!
In cazul in care urmam o terapie cu sunatoare, trebuie sa stim ca nu este recomandata expunerea pielii la razele solare, deoarece aceasta are un efect de fotosensibilizare (pielea se va „arde” foarte usor).

Alte efecte secundare pot fi anxietatea, senzatia de uscaciune a gurii, oboseala, ameteli, dureri de cap, disconfort gastric, disfunctii sexuale. De asemenea, cei care fac tratamente in cazul HIV/SIDA, neoplasme (cancere) cu diverse localizari, transplante (imunosupresie), tulburari de coagulare, fibrilatie atriala (digoxin) sau depresie vor urma tratamente cu sunatoare doar dupa ce discuta cu medicul curant, deoarece aceasta influenteaza efectul medicamentelor folosite in tratamentele acestor boli. Nu este de neglijat cazul persoanelor care iau contraceptive orale, deoarece poate diminua eficienta acestora. In general, trebuie sa stim ca orice medicament sau planta in cazul persoanelor cu afectiuni cronice trebuie administrat doar dupa o discutie cu medicul curant.

Dr. Roman Mihaela
Medicina fizica si balneologie