Președintele Institutului Cultural Român (ICR), Radu Boroianu, afirmă că are mari speranțe în șansele filmului „Ana, mon amour”, în regia lui Călin Peter Netzer, în competiția oficială de la Festivalul Internațional de Film de la Berlin – ediția 2017.

Filmul „Ana, mon amour”, în regia lui Călin Peter Netzer, a fost selectat în competiția oficială a celei de-a 67-a ediții a Berlinalei (9-19 februarie) și va putea fi vizionat în cinematografele din România din 3 martie, la scurt timp după premiera internațională. Aceasta va avea loc pe data de 17 februarie în cadrul festivalului, pelicula reprezentând filmul de încheiere al Berlinalei, urmând ca în data de 18 februarie să aibă loc întâlnirile cu presa.

„Netzer, care acum este la Berlin, s-a dus deja să vadă cum arată premiul. A luat deja un Urs de Aur, dar cred că dacă avem mai mulți, nu are ce să ne strice. Sper că așteptarea mea e și o așteptare colectivă, deci am mari speranțe. Cum am speranțe în echipa acestui film, în tinerețea producătoarei, în tinerețea firească a actorilor”, a afirmat Boroianu la o conferință de presă organizată la sediul ICR și dedicată participării românești la Berlinală.

În altă ordine de idei, președintele ICR a susținut că „nu știm să avem o industrie a filmului”, accentuând că „ar fi bine ca toate premiile pe care le iau talentații noștri cineaști să nu rămână fără ecoul profund, real și nu să rămână doar la nivelul unor mici evenimente ‘society'”.

Totodată, Radu Boroianu a pledat pentru „oferirea” de săli de spectacol necesare prezentării filmului românesc, menționând că situații similare se înregistrează în cazul librăriilor ori al sălilor de concerte.

Scriitorul Cezar Paul-Bădescu, co-scenarist al filmului, a spus că acesta e „diferit” de romanul său, „Luminița, mon amour”, explorând o altă latură”, în care afecțiunea nervoasă a unuia dintre parteneri joacă rolul de catalizator, atât în cadrul romanului, cât și în cel al filmului.

„Romanul se duce mai degrabă într-o zonă socială, este o ironie, o critică la adresa lumii în care trăim și a felului în care lumea vede afecțiunea nervoasă, și încearcă să ofere tot felul de soluții, de rețete, mai mult sau mai puțin ridicole. În cadrul filmului, latura socială este trecută în paranteză, filmul e interesat de partea personală, de dezvoltarea relației de către cele două personaje, de psihologia, de relația dintre dragoste și dependență, de relația dintre dependență și codependență”, a spus Bădescu.

El a dezvăluit că filmul este un mix dintre personajul său Luminița și „poveștile” regizorului, care, atunci când i-a propus să-i ecranizeze cartea, i-a mărturisit că el este Luminița.

Actorul Mircea Postelnicu, interpretul lui Toma din film, a mărturisit că filmul „a fost un drum și o descoperire”.

„M-a făcut să înțeleg un pic mai mult despre ce e cu mine în lumea asta și despre relațiile pe care le am eu cu oamenii din jurul meu”, a menționat actorul.

Diana Cavallioti a spus că pentru ea personajul Ana a fost „o experiență”, „o luptă”.

„Cumva, am lăsat să iasă la suprafață lucruri extraordinar de personale pentru mine și dacă vorbim de dependență și codependență și relațiile astea interumane care în copilărie ne modelează, pentru mine a fost o luptă ceea ce am reușit să rezolv. Cu Ana am reușit să văd și partea cealaltă a monedei”, a mărturisit actrița.

Iulia Lumânare, coscenarist, a dezvăluit că a fost „partener” al regizorului Călin Peter Netzer, în abordarea realizării filmului din punct de vedere al psihanalizei, menționând că acesta „și-a dorit să facă nu un fim despre psihanaliză, ci unul psihanalitic”, actori și scenariști trecând prin acest proces.

Și Adrian Titieni, interpretul psihanalistului, a caracterizat pelicula drept „un film puternic”, declarându-se „plin de invidie” față realizarea echipei filmului.

„Cred că întoarcerea introspectivă spre noi înșine e de-o absolută necesitate, considerând și vremurile pe care le trăim și sunt absolut convins că această producție, minunată în întregul ei, va fi oglindă și, în același timp, un punct de plecare”, a mai spus Titieni.

Directorul de imagine al filmului, Andrei Butică, a mărturisit că „era o bucurie” să ajungă în fiecare zi la filmare, în timp ce producătoarea Oana Iancu, prezentă la Berlinală cu două proiecte — „Ana, mon amour” și „Căprioara”—, a declarat că „împreună” a fost cuvântul care a format „o mare echipă”. Ea a caracterizat munca la realizarea filmului drept „o experiență frumoasă”. „Am putut să nu facem niciun compromis. (…) E-acolo sufletul nostru, al tuturor, și semnăm cu drag”, a spus Iancu.

La conferința de presă, Alina Sălcudeanu, coordonatoarea Departamentului de Relații Internaționale al Centrului Național al Cinematografiei, instituție care se ocupă, anul aceasta, de standul României la Berlinală, a declarat că anul acesta CNC sprijină prezența la Berlinală a șase filme. Tot la standul României din cadrul European Film Market, care va avea o grafică specială, va fi prezentat și catalogul Romanian Films, care oferă în limba engleză informații despre toate filmele românești care au avut premiera în ultimii doi ani, ca și despre cele care urmează să fie lansate în anul următor și cele aflate în etapa dezvoltare.

Actorul Tudor Aaron Istodor, care va participa la secțiunea „Shooting Stars”, a afirmat că prezența la festival reprezintă „o șansă”, iar regizorul Ioana Mischie, care va fi prezentă la „Berlinale Talents”, și-a exprimat speranța în realizarea unor contacte utile pe viitor.

„Filmul românesc este foarte bine văzut în Israel”, a afirmat criticul de film Iris Lackner (Israel), menționând că „Poziția copilului”, semnat de Călin Peter Netzer, a fost foarte bine primit în Israel, „Ana, mon amour” fiind, la rândul său, așteptat.

ICR Berlin a început să sprijine cu succes prezențele românești la festival în anul 2008, an în care lui Bogdan Mustață i-a fost decernat Ursul de Aur pentru scurtmetrajul „O zi bună de plajă”. În anul 2010, regizorul Florin Șerban a primit Ursul de Argint pentru pelicula „Eu când vreau să fluier, fluier”. Anul 2013 a adus României „Ursul de Aur” pentru pelicula „Poziția copilului”, regia Călin Peter Netzer, anul 2015 „Ursul de Argint” pentru pelicula „Aferim!”, regia Radu Jude, iar 2016 premiul „CICAE — Confederation Internationale des Cinemas d’Art et d’Essai” (Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă) pentru filmul „Ilegitim, regia: Adrian Sitaru.