Liderii europeni, reuniți joi și vineri la Bruxelles, pregătesc o declarație solemnă pentru summitul aniversar care va avea loc pe 25 martie la Roma, în care este menționată clar ca prioritate politica de securitate și apărare, scrie publicația El Pais, care menționează că a consultat proiectul acestui text.

Documentul menționează însă că se va avansa în această politică ‘în ritmuri și intensități diferite atunci când va fi necesar’, precizare care este conformă cu principiul Europei cu mai multe viteze în favoarea căruia s-au pronunțat liderii Germaniei, Franței, Italiei și Spaniei la mini-summitul lor desfășurat luni la Versailles.

Declarația aflată în curs de elaborare menține formulările obișnuite despre o Uniune Europeană prosperă sau despre valorile europene. Dar în ceea ce privește apărarea și securitatea, pare că se renunță la limba de lemn și se specifică în mod clar că acum prioritatea blocului comunitar este o UE ‘sigură’ în care cetățenii ‘să se simtă protejați’, în care ‘frontierele sunt sigure și unde imigrația este gestionată în mod uman și eficient’ și care luptă ‘împotriva terorismului și crimei organizate’.

Proiectul textului — ce mai poate suferi modificări — sugerează pe ansamblu o schimbare de ton în noul context marcat de ieșirea Marii Britanii din UE, de incertitudinea care încă persistă cu privire la strategia de politică externă a președintelui american Donald Trump și de conflictele din vecinătatea Europei, respectiv Ucraina, Siria și Libia.

Se face astfel referire la necesitatea activării ‘unei Uniuni mai puternice în lume’, ce dispune de o ‘industrie de apărare mai integrată’ și este ‘dispusă să-și asume mai multe responsabilități’.

Ideea consolidării apărării comune europene este practic singura care încă nu a generat controverse între liderii statelor UE. Dar în mod paradoxal acest model de cooperare în chestiunile militare ilustrează de asemenea și noua orientare a proiectului european, și anume Europa cu mai multe viteze. Pentru că fundamentul acestei integrări militare sporite este crearea unui nucleu dur al statelor dispuse să coopereze strâns la acest capitol, cu posibilitatea ca și alte țări să se alăture ulterior inițiativei.

‘Nu este o alegere binară între a avansa împreună și a fi separați. Este nevoie de unitate în multe chestiuni, dar în egală măsură trebuie să păstrăm marje pentru cine dorește să avanseze mai mult. Unitatea nu înseamnă uniformitate’, subliniază surse diplomatice.

Cu unele nuanțe, statele vest-europene susțin în general această cale, cu argumentul că statele nu au aceeași capacitate de a susține aplicarea unor politici cum ar fi de exemplu cea legată de moneda euro sau de domeniul justiției și afacerilor interne și în consecință este nevoie de o perioadă de adaptare pentru unele țări.

În schimb, statele din Est se tem că o Europă cu mai multe viteze la va lăsa în urmă și ar putea duce la dezintegrarea UE.

‘Temerile Estului sunt logice, dar trenul european nu poate avansa cu viteza ultimului vagon’, conchide un diplomat vest-european, citat de El Pais.