Bisericile (99%), căminele culturale (76%), festivalurile locale (76%), parcurile (75%), casele de cultură (72%) și bibliotecile (71%) constituie, potrivit percepției populației, cele mai răspândite elemente de infrastructură culturală în România, relevă „Barometrul de Consum Cultural 2016”, lansat miercuri, la Biblioteca Națională a României.

Potrivit studiului, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), 60% dintre respondenți consideră că ar fi necesar să existe mai multe chioșcuri de distribuire a presei, 68% — mai multe biblioteci, 62% — mai multe librării și 59% — mai multe parcuri.

Ancheta sociologică relevă că 77% dintre respondenți manifestă un nivel scăzut de implicare culturală; pentru 19% nivelul este mediu; 3% au un nivel de implicare ridicat și doar 1% — nivel de implicare culturală foarte ridicat.

În ceea ce privește impactul social al culturii, majoritatea respondenților (87%) consideră că arta îi apropie pe oamenii dintr-o comunitate și 84% au fost de acord cu afirmația că evenimentele artistice (ex.: concerte, spectacole de teatru, proiecții de film) contribuie decisiv la dezvoltarea economică a zonei în care locuiesc. Cu toate acestea, activitățile cu caracter cultural sunt mai puțin practicate, comparativ cu cele de divertisment și relaxare.

Cele mai întâlnite forme de consum cultural în spațiul public (cel puțin o dată pe an) au fost: vizitarea muzeelor și expozițiilor (20%), participarea la spectacole de teatru (13%), cinematograf (9%), spectacole de operă și operetă (7%), filarmonică (6%), divertisment și muzică (17%) și lectură în cadrul bibliotecilor publice (6%).

Potrivit barometrului, principalul impediment pe care persoanele în vârstă îl invocă drept cauză a neparticipării la evenimente culturale este lipsa banilor — 42%, starea de sănătate/boala — 21%, vârsta — 12% sau lipsa timpului — 7%.

Totodată, studiul arată că 32% dintre români nu au mai cumpărat o carte în ultimele 12 luni, iar 29% nu au citit nicio carte în această perioadă. Principalele criterii pentru achiziția de cărți le constituie, potrivit Barometrului, prețul — 26%, prestigiul (renumele) autorului — 18%, faptul că au auzit de carte — 16% ori subiectul acesteia — 15%.

Muzica populară și etno ocupă primul loc în topul preferințelor de consum de muzică și dans ale românilor (53%), urmată de muzica pop autohtonă (30%), pop străină (20%), manele (15%); blues (11%); hip-hop și muzică clasică și simfonică cu câte 9%, rock (7%), operă și operetă, jazz, și electronică cu câte 6% și experimentală (3%).

Studiul remarcă o creștere semnificativă a preferințelor românilor pentru consumul de spectacole de dans — 56% dintre respondenți declarând că au participat ca spectatori la acest gen de spectacol, în ordinea: popular, modern, de societate și clasic.

Referitor la dotarea cu cablu TV, 87% dintre respondenți au acces la acest gen de comunicare, 52% — la internet.

Sondajul a fost realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, în perioada 23 septembrie — 14 noiembrie 2016, pe un eșantion național de 1.349 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste. Totodată, a existat un supliment de 402 chestionare realizate în București. Marja teoretică de eroare la nivelul întregului eșantion a fost de plus/minus 2,7%, la un nivel de încredere de 95%.