Papa Francisc numește miercuri cinci noi cardinali, confirmând atenția specială pe care suveranul pontif o acordă celor mai mici și mai retrase comunități catolice din Africa, Asia și Europa, informează AFP.
Cel mai tânăr dintre ei, Anders Arborelius, episcop de Stockholm, are 67 de ani, iar „veteranul” Juan Jose Omella, arhiepiscopul Barcelonei, are 78 de ani. Inițial, cei doi au crezut că era vorba despre o glumă atunci când li s-a spus în urmă cu o lună că au fost nominalizați de papă pentru funcțiile de cardinali ai Bisericii Catolice.
Miercuri, cei doi preoți europeni vor îngenunchia în fața papei Francisc în bazilica Sfântul Petru pentru a primit „barretta” purpurie — un coif ecleziastic în forma unei toci cu patru laturi—, alături arhiepiscopul din Mali Jean Zerbo (în vârstă de 74 de ani), episcopul din Laos Louis-Marie Ling Mangkhanekhoun (în vârstă de 73 de ani) și episcopul din Salvador Gregorio Rosa Chavez (în vârstă de 74 de ani).
Papa le va reaminti într-o formulă latină rituală că această culoare roșie semnifică faptul că ei vor trebui să „se comporte cu curaj, până la a-și vărsa sângele, pentru creșterea credinței creștine”.
Evenimentul reprezintă o premieră istorică pentru Suedia, o țară cu tradiție luterană, în prezent una dintre cele mai secularizate din Europa, dar și pentru Mali (o țară musulmană), Laos (o țară comunistă și majoritar budistă) și Salvador (o țară catolică de mici dimensiuni).
„Mai întâi, am crezut că era o glumă, suntem o comunitate foarte mică, însă apoi a fost un șoc”, a dezvăluit monseniorul Anders Arborelius, singurul episcop catolic din Suedia, convertit la catolicism la vârsta de 20 de ani.
În țara lui, care a primit vizita papei în toamna anului trecut pentru a marca împlinirea a 500 de ani de la Reformă, presa a fost curioasă, statul a păstrat tăcerea. Preotul a primit și câteva scrisori anti-catolice, una dintre ele reprezentându-l ca pe un diavol.
„Este tipic pentru papă că ales Laos, Mali și Suedia, unde catolicii sunt ultra-minoritari. El vrea să arate că aceste grupuri mici sunt foarte importante în ochii Domnului”, a adăugat preotul suedez.
Numirea doar a doi cardinali europeni „reflectă situația Bisericii, cu un număr al credincioșilor în scădere, dar și o nouă dinamică în Africa, Asia și America Latină”, a mai spus părintele Anders Arborelius.
Ce și-ar dori să îi transmită papei? „Aș vrea să îl încurajez să ofere mai multe responsabilități femeilor”, spune Anders Arborelius, fără să meargă însă până într-acolo încât să cearcă hirotonisirea femeilor.
Arhiepiscopul de Barcelona, Juan Jose Omella, a aflat despre numirea sa de la un prieten. „Papa nu m-a consultat”, a glumit el. „Să fii cardinal înseamnă să fii consilier al papei. Este o mare responsabilitate și asta mă sperie puțin”.
Numirea arhiepiscopului unui mare oraș spaniol este singurul element ce reamintește de o tradiție care a privilegiat multă vreme Europa.
„Papa cunoaște bine opiniile Bisericii în Spania și Barcelona este un oraș important”, spune Juan Jose Omella, care se alătură astfel unui grup de alți 12 cardinali spanioli. Papa Francisc are „o viziune foarte universală și vrea să întărească bisericile de la periferie”.
Miercuri după-amiază, arhiepiscopul de Bamako, monseniorul Jean Zerbo, va vorbi în numele tuturor cardinalilor. Deosebit de angajat în dialogul interreligios, el a jucat un rol activ în negocierile de pace din Mali, unde populația este 90% musulmană.
Papa Francisc a făcut o alegere atipică și numind în Salvador un simplu episcop „auxiliar” după 35 de ani. Acest apărător al unei „Biserici a săracilor” a dedicat numirea sa monseniorului Oscar Romero, arhiepiscopul de San Salvador asasinat în martie 1980 în plină slujbă.
Primul cardinal din Laos — unde trăiesc 45.000 de catolici — se consideră un „vicar apostolic”, care a fost încarcerat timp de trei ani după preluarea puterii în țară de către comuniști.
După alegerea sa în martie 2013, papa Francisc a numit 60 de cardinali (dintr-un total de 225), dintre care 49 „electori” de mai puțin de 80 de ani (dintr-un total de 121), care vor putea să participe la alegerea succesorului său în cadrul unui conclav, potrivit celor mai recente statistici publicate de Vatican.
Dintre acei electori, 44% sunt europeni, 24% provin din America de Sud, 4% din America Centrală, 10% din America de Nord, 13% din Africa, 12% din Asia și 3% din Oceania.