Expoziţia cuprinde 34 de fotografii, realizate de către autoare în două familii de deportaţi –  familia Graur din satul Vădeni,  raionul Soroca şi Postică din Bubuieci, municipiul Chişinău.

Solicitată de agenție, Clary Estes, care este fotojurnalistă, a menţionat că  ideea de a realiza această expoziţie i-a venit acum doi ani, cînd ea a sosit în calitate de voluntar al Corpului Păcii în R. Moldova şi a fost cazată într-o familie de deportaţi.  Discutînd cu gazdele, a aflat despre calvarul prin care au trecut  zecile de mii de basarabeni în anii regimului totalitar comunist.

Potrivit sursei citate, expoziția este parte a unui proiect omonim care își propune să valorifice fotografii, interviuri video și materiale de arhivă, pentru a investiga și a cunoaște experiențele trăite de persoanele deportate de pe teritoriul actual al Republicii Moldova, în perioada stalinistă, dar și pentru a reflecta asupra modului cum aceste experiențe au influențat societatea actuală. Clary Estes dorește astfel să le ofere foștilor deportați o voce puternică, pentru a se exprima, și oportunitatea de a interacționa între ei, într-un mod cît mai dinamic.

În alocuţiunea sa, directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Petru Vicol a subliniat că expoziţia  de fotografii „Cei care au rămas” este un omagiu adus nu numai celor care au fost deportaţi în cel de-al doilea val, dar românilor basarabeni care au fost duşi în Siberii de gheaţă în toate cele trei valuri de deportări. „Este un gest extraordinar al autoarei, care a venit de peste Ocean să ne trezească memoria tragicului eveniment din noaptea de 5 spre 6 iulie, cînd  din R. Moldova au fost deportate peste 40 de mii de persoane”, a constatat Petru Vicol.

Pe marginea expoziţiei au mai luat cuvîntul doctorul în istorie Elena Şişcanu,  cercetător ştiinţific al instituţiei, secretarul ştiinţific al muzeului, Varvara Buzilă, maestrul fotograf Nicolae Pojoga ş.a.

Expoziţia va fi deschisă pînă la 6 august.