Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, că Ziua națională a Germaniei este un moment cu totul aparte în istoria germană și europeană și a subliniat că politicienii de la București ar trebui să ia aminte că niciun proiect de țară nu are șanse de reușită dacă nu se întemeiază pe unitate națională și solidaritate.

„Reîntregirea Germaniei, începută simbolic cu prăbușirea Zidului Berlinului și încheiată la 3 octombrie 1990, a precedat și a creat condițiile favorabile pentru reîntregirea continentului. Europa unită este profund legată de unificarea celor două state germane. Datorită acestor prefaceri istorice ne aflăm astăzi aici, români și germani, ca prieteni și parteneri europeni. Această zi reprezintă simbolul stăruinței unei națiuni de a-și depăși condiția impusă de vremuri potrivnice și de a-și împlini aspirațiile istorice firești la unitate. Este o poveste despre lideri vizionari, dar și despre oameni simpli, însuflețiți de speranța și entuziasmul unui nou început. Lecția cea mai prețioasă a zilei de 3 octombrie — la care poate este bine să ia aminte și liderii politici de aici, de la București — este că niciun proiect de țară nu este cu adevărat durabil și cu șanse de reușită dacă nu se întemeiază pe unitate națională și solidaritate, înțelese în sensul cel mai bun și cel mai larg al cuvântului”, a afirmat șeful statului, la recepția organizată cu ocazia Zilei unității germane.

Potrivit șefului statului, „aspirația la unitate este un atribut național puternic impregnat în fibra culturală a românilor și germanilor”.

„Departe de a fi un semn al trecutului, sunt pe deplin convins că sentimentul unității care ne caracterizează atât de profund este resursa care animă dorința noastră comună de a trăi într-o Europă puternică și unită”, a arătat președintele.

El a precizat că relația româno-germană este solidă, de natură strategică, și se fundamentează pe multe realizări tangibile, dar și pe dorința de a construi împreună un viitor european mai bun.

Iohannis a amintit că anul acesta se aniversează un sfert de secol de la semnarea Tratatului privind cooperarea și parteneriatul în Europa, 50 de ani de la restabilirea legăturilor diplomatice și 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, sub președinția germană a Consiliului Uniunii Europene.

„Aceste momente aniversare au fost marcate inclusiv prin vizita mea la Berlin din această vară, prilej pe care l-am folosit pentru a discuta cu președintele Steinmeier și doamna cancelar Merkel despre cum să avansăm cooperarea dintre România și Germania atât în plan bilateral, cât și la nivelul Uniunii Europene, printr-o coordonare aprofundată”, a susținut șeful statului.

El a menționat și că minoritatea germană din România a jucat și joacă un rol important în evoluția și maturizarea societății românești, la fel cum mulți români își împlinesc „visul european” participând activ la viața socială și economică germană.

Iohannis a arătat și că de mai mulți ani Germania este principalul partener comercial al României și un actor deosebit de valoros pe piața românească.

„Îmi doresc ca aceste transformări să genereze în anii ce vin noi modalități de afirmare a cooperării politice româno-germane”, a declarat șeful statului.

El a precizat că este recunoscător pentru sprijinul constant al partenerilor germani în eforturile României de a „edifica o democrație puternică și matură, guvernată responsabil sub cupola statului de drept”.

„Progresul pe care România l-a realizat în interiorul Uniunii Europene este incontestabil. Ca țară francofonă, cu un consistent patrimoniu cultural german, sunt îndreptățit să cred că locul legitim al României este alături de motorul franco-german al Uniunii Europene. Potențialul pe care această formulă de cooperare îl are este vast, mai ales într-o perioadă în care devine stringentă implicarea tuturor forțelor care susțin în mod real cauza integrării europene. De aceea, o repet și astăzi: România este pregătită să facă parte din nucleul relansării proiectului european”, a spus Iohannis.

AGERPRES