Prematuritatea, cauza majora a deceselor copiilor sub 5 ani

În România, una din zece nașteri este prematură, mai exact copilul adus pe lume având sub 37 de săptămâni. Prematuritatea și complicațiile asociate acesteia rămân cauze majore ale deceselor copiilor sub cinci ani, responsabile pentru aproape un milion de decese în lume în anul 2013, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În România, rata prematurității este de 10-12%, cu aproximativ 20.000 de cazuri anual. Multe maternități din țară se confruntă cu o vechime mare a echipamentelor, spre exemplu, unele incubatoare datând chiar din anul 1967. În acest context, nevoia dotării adecvate a maternităților și a secțiilor de neonatologie devine tot mai stringentă. Fiecare maternitate și secție, în funcție de nivelul fiecăreia, are nevoie, printre altele, de incubatoare moderne, ventilatoare pentru suport respirator și mese de reanimare pentru copii.
 
,,O secție de nou-născuți trebuie organizată în funcție de gradul maternității. Sunt maternități de nivel mic, de nivel I, care asistă nou-născuți la termen, sănătoși. Este bine să existe aici saloane mamă – copil, în care mama să stea cu cel mic 24 de ore din 24. (…) O maternitate de nivel mic are obligatoriu nevoie de un echipament de reanimare neonatală, ideal de plasat în sala de naștere. (…) Dacă maternitatea este de un nivel mai înalt, înseamnă că poate îngriji și prematuri, cu o vârstă mai mare de gestație, în general peste 32 de săptămâni. (…) Cei care au probleme respiratorii au nevoie și de un ventilator non-invaziv. Dacă boala se agravează, cel mic este transferat într-o maternitate de nivel trei, unde există compartiment de terapie intensivă, compartiment de prematuri, unde aceștia sunt crecuți după ce au trecut de perioada critică. (…) Și bineînțeles, departamentul pentru copiii normali.  Echipament este necesar pentru terapia intensivă neonatală. Aici sunt nevoile cele mai mari, în ceea ce privește numărul de incubatoare, ventilatoare, pompe de perfuzie, monitoare pentru funcțiile vitale, pulsoximetre. (…) Pe lângă echipament, foarte important este personalul medical, a declarat Prof. dr. Silvia Stoicescu, Șeful Secției Neonatologie, în cadrul Maternității Polizu.
 
Specialiștii recomandă tinerelor să devină mame după dezvoltarea biologică normală, respectiv vârsta de 18 ani.Ulterior, fiecare sarcină să fie luată în evidență și monitorizată regulat de specialiști. În anul 2015, în maternitatea Polizu din Capială, din 186.000 de femei care au născut, aproape 41.000 nu au facut nicio analiză în timpul sarcinii, multe dintre acestea provenind din mediul rural.
,,Multe paciente, mame sunt adolescente, sau chiar copile, de 12-13 ani. Avem mame care nasc la 14 ani a doua oară. Este important: să își amâne programul reproductiv pentru vârsta de 18 ani, apoi să fie luată în evidență pentru orice suspiciune de început al unei sarcini. Avem un protocol de analize pe care îl sugerăm. Să fie făcute o dată pe lună ar fi ideal, însă măcar o dată la două-trei luni trebuie făcute, iar mamele trebuie să treacă pe la noi sau măcar să meargă la medicul de familie. (…) Este nevoie de asistență medială, în colaborare cu o stabilitate economico-socialăși cu promovarea eucației sanitare”, a declarat Prof. dr. Nicolae Suciu, Managerul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu – Rusescu.
Țara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea infantilă cu o rată de 7,3 la mie, față de rata medie de 3,6 la mie, în țările Uniunii Europene, în anul 2015. În zona rurală a țării noastre cifrele mortalității infantile sunt duble față de cele înregistrate în zona urbană, pentru că mamele nu sunt luate în evidență și nu fac analizele recomandate în sarcină.

,,Mamele nu își controlează sarcina, nu sunt luate în evidență de medicul de familie, nu fac ecografii, nu fac control periodic, nu se hrănesc adecvat, nu duc un stil de viață sănătos. De aici, un risc mare de sarcini cu probleme, de nașteri premature. Am început să dezvoltăm programe de suport medical social și educațional la nivelul comunităților rurale din 14 județe. Lucrăm cu mamele și cu medicii de familie de acolo. (…) Le ajutăm să își facă control periodic, să se hrănească mai bine, să aibă informațiile necesare pentru a-și îngriji sarcina și poate și ceilalți copii pe care îi mai au”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii.