PUTEREA CARE CORUPE

Nu putem să trecem ca Vodă prin lobodă pe lângă ceea ce se întâmplă în imediata noastră apropiere, chiar dacă de astfel de gesturi necurate este plină până la refuz lumea de astăzi. Suntem sufocați de acest tip de comportament în care noi, cei mulți, înghețăm cu gura căscată, dar  nu din uimire, ci pur și simplu din lipsă acută de  oxigen, atâta timp cât aerul întreținător al vieții ne-a fost confiscat de brambureala în care lumea s-a adâncit până la pierderea totală a identității. Suntem astfel condamnați să redevenim impersonali, masă de manevră, gălăgioșii vremurilor, fără ca verbul să ne mai ajute să rămânem credibili. Din ce în ce mai puțini dintre noi riscă să spună lucrurilor pe nume, riscă să scoată la lumină viermii care ne atacă înainte de a ne oferi trupurile putrezirii. Din ce în ce mai puțini sunt cei care nu vor să abdice, chiar dacă și asupra lor s-au năpustit vremurile tulbure, sinistre și pline de capcane ale căror dedicaţii erau astfel concepute să apere acest stat paralel, stat în care au fost luate în prizonierat funcții ale căror prestații s-au dovedit a fi în stare să încătușeze tot ce mișcă împotriva intereselor de grup ale noii caste care a reușit să căpușeze puterea politică legitimă.

Pentru o cât mai fidelă exemplificare a ceea ce se întâmplă cu noi, la vârful puterii, Președinție, Senat, ICCJ, îmi voi permite să redau gestul tranșant al lui Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României, care nu a ezitat să scoată la lumină gesturile impardonabile ale lui Klaus Iohannis, dar și ale Cristinei Tarcea, președintele ICCJ, declanșând adevăratul război dus împotriva statului de drept, valorilor democrației autentice.

Iată ce ne spune președintele Senatului, iată cum ne lasă fără aer, iată cum este pe punctul de a ne îngrozii, vorbindu-ne despre ceea ce se întâmplă lângă noi, în țară, la timpul prezent:

”Domnul președinte Iohannis a spus că ”statul paralel” nu există, dar l-am contrazis. Azi, o să prezint domniei sale și mai cu seamă opiniei publice un membru important al ”statului paralel”, doamna Cristina Tarcea, președinta ÎCCJ, și un ”modus operandi” al acestei grupări de putere ilegitimă. Sper ca acest exemplu să-l scoată din pasivitate pe domnul președinte, dacă nu cumva pasivitatea sa este programatică, ceea ce ar confirma că patronează ”statul paralel”.
Pe 28 octombrie, președintele ÎCCJ s-a referit la proiectele de lege pe tema Justiției în mediul virtual al forumului judecătorilor astfel: ”Avem nevoie de voi toți. Lumea trebuie să știe că desistarea din partea Ministerului Justiției este o monstruozitate, dinainte plănuită. NU TREBUIE SĂ PERMITEM INTRAREA ÎN DISCUȚII GENERALE SAU, ȘI MAI RĂU, PE FOND. Asta nu presupune ca EI SĂ FACĂ TOT CE VOR, IAR NOI SĂ TĂCEM… ÎCCJ a fost mereu alături de Voi !!! Important e să fim uniți !!! Și, credeți-mă, am nevoie mai mult ca niciodată de dvs.” (sublinierile cu majuscule îmi aparțin).

Președinta ÎCCJ, de pe înalta poziție pe care o ocupă și cu toată influența care derivă, a uitat că rolul său de magistrat este să aplice Legea, nu s-o încalce. Domnia sa incită judecătorii la încălcarea principiului separației puterilor în stat și amenință Parlamentul extrem de transparent. Doamna Tarcea a mai făcut declarații de acest  gen, incompatibile cu statutul de magistrat, asupră cărora am atras atenția public. Președinta ÎCCJ nu are nici un fel de atribuții în privința legiferării, dar domnia sa împreună cu alți judecători și procurori care au abdicat de la statutul lor profesional au puterea să exercite presiuni asupra membrilor parlamentului prin metodele deja cunoscute și validate: dosare fabricate, cătușe, încarcerări nejustificate, compromiterea publică cu ajutorul diviziei de presă a ”statului paralel” etc. Acesta este mecanismul prin care în multe împrejurări s-au creat presiuni, iar deciziile politice nu au mai fost luate de cei aleși, ci de ilegitimul și anticonstituționalul ”stat paralel”.

Lucrurile nu pot continua astfel, iar eu, în calitate de președinte al Senatului, sunt obligat să apăr instituția și să-mi apăr colegii de presiuni și abuzuri. Ca urmare, voi sesiza Inspecția Judiciară cu privire la abuzurile președintelui ÎCCJ care, în loc să fie un model de conduită profesională, prin apelurile adresate judecătorilor încalcă flagrant principiul constituțional al separației puterilor în stat și statutul magistratului. Ca urmare a pozițiilor exprimate public, apreciez că locul domniei sale nu mai este în magistratură.
Atrag atenția pentru viitor tuturor amatorilor că voi fi consecvent în acest gen de atitudine prin care voi milita pentru democrație un stat de drept.

În februarie 2016, am depus la Parlament un proiect de lege în care am propus ca șefii marilor Parchete și ai ÎCCJ să fie numiți de CSM, pentru ca Justiția să iasă de sub influența politicului și să devină astfel cu adevărat independentă. Președintele Iohannis, care declară permanent că vrea o Justiție independentă, s-a opus public acestei modificări, pentru că dorește să controleze în continuare Justiția. Cred că exemplul negativ oferit de președinta ÎCCJ reprezintă un argument suplimentar să-mi susțin în continuare această propunere”, spune Călin Popescu Tăriceanu.

Să încercăm să ieșim din uimire și perplexitate, să ne dăm seama că tot ceea ce se întâmplă ne include și pe noi, indiferent de cât de ignorați reușim să fim, indiferent de cât de absenți credem că suntem, imaginându-ne astfel salvarea. Nimic nu te poate salva de canalii, așa cum nimic nu te poate salva de rapacitatea celor care își apără singura lor îndeletnicire, aceea de a gestiona puterea.

ADI CRISTI