Urmare a informațiilor apărute în spațiul public cu privire la criteriile care au stat la baza repartizării locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licență, master și doctorat, finanțate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019, Ministerul Educației Naționale face următoarele precizări:

Prin Hotărârea de Guvern nr. 131/2018, Guvernul României a aprobat cifrele de şcolarizare pentru învăţământul superior de stat în anul universitar 2018-2019, după cum urmează:

I. Licență – 62.000 locuri finanțate de la bugetul de stat din care:

• 2.000 locuri pentru absolvenții de licee situate în mediul rural;
• 5.000 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României;

II. Master – 35.600 locuri finanțate de la bugetul de stat din care:

• 4.600 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României;

III. Doctorat – 3.000 locuri finanțate de la bugetul de stat din care:

• 300 locuri pentru domeniile prioritare de dezvoltare a României.

Domeniile prioritare de dezvoltare a României, definite în Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020, respectiv în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 – 2020, sunt:

• Bioeconomia;
• Tehnologia informațiilor și a comunicațiilor;
• Energie, mediu și schimbări climatice;
• Eco-nanotehnologii și materiale avansate;
• Sănătatea.

Numeroase studii și analize – inclusiv cele realizate în cadrul Raportului de audit al performanței realizat de Curtea de Conturi a României, Raportului privind analiza funcțională a sectorului învățământului superior realizat de Banca Mondială, cât și în cadrul proiectului România Educată – ajung la o concluzie comună și anume aceea că structura instituțională și cea a ofertei educaționale nu sunt corelate cu nevoile pieței muncii. Din aceste studii reiese că peste 56% dintre programele oferite aparțineau științelor socio-umaniste (sursa ARACIS, 2017).

Urmare a alocării a 8% din locurile la licență și a 12,5% din locurile la programele de studii de master pentru susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, universitățile care nu aveau în portofoliu preponderent astfel de programe au suferit în acest an o ușoară diminuare a locurilor repartizate.

O altă problemă identificată în analizele, rapoartele și studiile luate în considerare: „derapajele” universităților de la buna guvernanță.

În acest sens, din datele publice furnizate de către instituțiile de învățământ superior se poate observa cum sunt gestionate locurile bugetate alocate acestora de către minister:

Spre exemplu, Universitatea din București, în anul universitar 2017 – 2018, are un portofoliu de 106 programe de studii universitare de licență, din care însă 80 de programe au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20 – 40 studenți bugetați/an de studiu, 65 programe de studii au un număr de studenți mai mic de 20 studenți bugetați/an de studiu și 36 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 40 de studenți/an de studiu.

Cu privire la programele de studii universitare de master, cifrele sunt chiar mai îngrijorătoare: în anul universitar 2017 – 2018, Universitatea din București are un portofoliu de 190 programe de studii universitare de master, din care însă 44 de programe au un număr de studenți bugetați cuprins în intervalul 20 – 25 studenți bugetați/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenți mai mic de  20 studenți bugetați/an de studiu și 86 de programe cu mai puțin de 10 studenți bugetați/an de studiu, în condițiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 25 de studenți/an de studiu.

Cu privire la locurile/granturile finanțate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, din  datele publice ale Universității din București reiese că din cei 1.551 doctoranzi înmatriculați în perioada 2010-2013, doar 726 (46,81%) au obținut până la această dată titlul de doctor. Pentru restul, Universitatea din București a primit doar finanțarea în valoare de 20.366.233 lei, aferentă intervalului 2010-2013.

Este adevărat că pentru doctoranzii înmatriculați în anul 2013, mai există probabilitatea ca aceștia să susțină teza de doctorat în urma prelungirilor și perioadelor de grație acordate de legislația în vigoare, în timp ce studenții înmatriculați în anul I de studii în anul 2010 au depășit deja termenul maxim de 7 ani și au o rată de succes de doar 61% .

Cu siguranță, aceste rezultate nesatisfăcătoare pot fi puse pe seama exigenței conducătorilor de doctorat din această instituție de învățământ superior de prestigiu, dar considerăm că ar fi fost oportun ca această exigență sporită să fie aplicată încă de la momentul susținerii examenului de admitere la studiile universitare de doctorat.

Altfel, din analiza datelor publice ale Universității din București pare mai degrabă că la examenul de admitere poate fi declarat admis oricine, doar cu scopul ca universitatea sa încaseze finanțarea corespunzătoare.

În contextul celor prezentate anterior pentru ciclurile de studii de licență și masterat, deducem că în cadrul Universității din București sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerințelor pieței muncii cu privire la absolvenți.

Concluzia pare sa fie întărită și de raportul dintre numărul de cadre didactice titulare și numărul de norme, raport care este mult sub 0.7 (0,49), limita minimă impusă de ARACIS pentru a acredita programele de studiu ale unei universități.

Surprinzător, însă, deși acest raport este de ani buni mult sub limită, ARACIS a acordat acestei instituții de învățământ superior, la cea mai recentă evaluare instituțională, calificativul „Grad de încredere ridicat”.

Considerăm că, așa cum prevede și Legea Educației Naționale nr. 1/2011, aplicarea regulilor trebuie să se facă unitar și în mod egal, fără discriminări între universități.

În plus, se remarcă faptul că, în perioada 2014-2016, Universitatea din București a ajuns să primească pentru studiile universitare de doctorat finanțări-record de până la 23% din întreaga finanțare a universității, datorită numărului mare de locuri bugetate atribuite, în condițiile în care media națională era de 12-13%.

Un alt element ce trebuie remarcat este legat de numărul relativ scăzut al studenților cu taxă din cadrul acestei universități, ceea ce conduce la o diminuare a locurilor bugetate în anii superiori ca urmare a abandonului școlar, rezultând o irosire de către universitate a locurilor alocate inițial pentru admitere.

În concluzie, repartizarea locurilor/granturilor pentru studiile universitare de licență, master și doctorat, finanțate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019, nu s-a făcut pe criterii politice, Ministerul Educației Naționale urmărind doar susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României.